După intoducerea în România a stării de urgență din cauza COVID-19 și până la ridicarea tuturor restricțiilor, au fost comise numeroase infracțiuni în legătură cu achiziția de materiale sanitare necesare pentru protecția și combaterea pandemiei, este una dintre concluziile raportului Comisiei parlamentare de anchetă privind achizițiile publice efectuate în sectorul sanitar în timpul stărilor de urgență și de alertă pe teritoriul României, potrivit PRESShub.
PRESShub a intrat în posesia documentului, aflat deocamdată în faza de draft. Raportul are 280 de pagini și analizează atât achizițiile făcute de statul român în ceea ce privește materialele sanitare de protecție, medicamentele pentru tratarea bolnavilor de COVID-19, dar și a vaccinurilor împotriva SARS-Cov 2.
„În perioada 16.01.2020 – 09.03.2022 au fost comise infracțiuni în legătură cu anumite achiziții publice din domeniul sanitar și există indicii temeinice că alte proceduri au fost grav viciate – iar toate acestea au adus prejudicii importante statului român.
Este imperativă desecretizarea tuturor documentelor care au legătură cu achizițiile din perioada 16.01.2020 – 09.03.2022 și au fost clasificate30 pentru asigurarea transparenței referitoare la cheltuirea banilor publici.
Achizițiile de vaccinuri rămân un subiect controversat cu privire la care planează atât suspiciuni de corupție (investigate de organele de cercetare penală), cât și incertitudini referitoare la sumele plătite de statul român pentru cumpărarea vaccinurilor sau sumele pierdute ca urmare a distrugerii dozelor expirate ori donate”, sunt principalele trei concluzii ale comisiei de anchetă.
Al doilea premier din pandemie a refuzat să participe la audieri
Raportul menționează că această comisia de anchetă parlamentară au început audierilepe 28 februarie 2023 și le-au încheiat în 04 aprilie 2023 .
Au fost audiați: ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, Ludovic Orban fost prim-ministru (cu relevanță pentru perioada vizată de ancheta parlamentară), președintele Curții de Conturi a României, Mihai Busuioc, și reprezentanții C.N. Romarm S.A., C.N. Unifarm S.A., Ministerului Sănătății, Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate.
„Nu toate persoanele a căror prezență a fost solicitată de Comisia de anchetă au participat la audieri.
Astfel, se impune a fi subliniat că, având în vedere că a existat un număr considerabil de persoane care nu au participat la audieri, inclusiv un fost ocupant al funcției de prim-ministru, respectiv domnul Florin Vasile Cîțu, este necesar a fi reanalizate pârghiile pe care le are la dispoziție o comisie parlamentară de anchetă pentru a avea acces la date care să conducă la aflarea adevărului. În anumite situații nu este suficientă doar menționarea obligativității sau invocarea unor principii”, menționează comisia, în raportul deținut de PRESShub.
102 dosare penale în lucru la Parchete
De asemenea, au fost solicitate și primite documente de la autorități publice, totalizând un număr de 7.660 de pagini.
„Ținând cont de faptul că documentele au început a fi recepționate de către Comisia de anchetă începând cu data de 21 martie 2023, ora 13:11, iar termenul pentru depunerea raportului este în fapt 13 aprilie 202327 – Comisia de anchetă a avut la dispoziție doar 24 de zile (dintre care 17 zile lucrătoare) pentru analizarea informațiilor primite”, se plâng parlamentarii.
Raportul arată că, la debutul anchetei parlamentare, informațiile existente în spațiul public conduceau la ideea că activitatea infracțională în legătură cu achizițiile publice a fost extrem de ridicată în perioada stărilor de alertă și de urgență. Această premisă a fost verificată cu date oficiale, obținute din comunicarea purtată cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
La data de 28 februarie 2023, la parchete se aflau în lucru 102 dosare, în diferite stadii de soluționare (urmărire penală cu privire la faptă/față de suspect/inculpat).
Urmărirea penală se dispusese în continuare față de 192 persoane (suspecți), în timp ce acțiunea penală a fost pusă în mișcare față de 59 de persoane (inculpați) iar în 78 de dosare, instanțele au fost sesizate cu rechizitorii sau acorduri de recunoaștere a vinovăției. Cumpărarea de influență, darea de mită, falsul intelectual, falsul informatic, constituirea de grup infracțional organizat sunt doar câteva dintre infracțiunile care fac obiectul acestor dosare.
Continuare în PRESShub!
