Jumătate dintre judecătorii care se delimitau, în urmă cu 4 ani, de protestele colegilor magistrați au fost promovați de CSM

Jumătate dintre judecătorii care se delimitau, în urmă cu 4 ani, de protestele colegilor magistrați au fost promovați ulterior de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), potrivit în PressHUB!

O poziție cu avantaje

În martie 2019, 60 de șefi de instanțe se delimitau de protestele magistraților după modificările la legile Justiţiei operate un an mai devreme de către alianța PSD-ALDE.

Președinți de tribunale și de curți de apel, mai puțin Curtea de Apel Cluj, trimiteau o scrisoare CSM prin care criticau acțiunile colegilor care îndemnau la păstrarea independenței magistratului, inclusiv prin întâlniri cu oficiali europeni.

Scrisoarea a fost semnată în nume personal de cei 60 de magistrați, fără a convoca adunările generale ale instanțelor pentru a le cere părerea.

La 4 ani distanță, am verificat cum au evoluat carierele profesionale ale judecătorilor care-și blamau colegii care ieșeau în stradă pe motiv că independența le este încălcată prin modificări legislative. Amintim că prin promovarea respectivelor legi, Secția pentru judecători a CSM are în atribuții gestionarea exclusivă a carierei tuturor judecătorilor din țară.

Dintre cei 60 de semnatari în 2019 ai scrisorii către CSM, jumătate au promovat în funcții de conducere după 4 ani. Dintre cei care nu au promovat, foarte puțini și-au păstrat funcțiile, cei mai mulți alegând să iasă la pensie.

Citește și: Familia Pascu, adusă la audieri la DIICOT. Care sunt acuzațiile

Temerile șefilor

Semnatarii scrisorii deschise criticau „forme radicale de protest, suspendarea activității firești a instanțelor, instigarea la mișcări de stradă, dezinformările constante, rostogolirea intenționată a unor neadevăruri care nu au niciun fel de legătură cu activitatea și statutul de judecător”.

• Szep Otto Sandor era în 2019 judecător și președinte al Tribunalul Arad. În decembrie 2021 s-a pensionat din magistratură și o lună mai târziu era numit secretar de stat în ministerul Justiției din partea PSD. După 5 luni la minister și-a dat demisia după ce a invocat motive personale.
• Flavius Bradin era în 2019 vicepresedinte al Tribunalul Arad. În octombrie 2022, Bradin este numit președinte de instanță de Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
• Mariana Vârgă, președinte al Tribunalul Argeș în 2019 a ieșit din sistem în februarie 2021 și s-a făcut avocat. Pe 7 aprilie același an, fosta judecătoare primea carnetul de partid și devenea vicepreședinte al Alianței Pentru Patrie, partidul înființat de Liviu Dragnea.

• Ioana Liliana Pocovnicu, fosta președinte al Tribunalul Bacău a primit acceptul din partea judecătorilor din CSM să se transfere la Curtea de Apel București din iulie 2023.
• Carmen Domocoș era în 2019 președinte al Tribunalului Bihor. În iulie 2023 a făcut cerere pentru a promova la Curtea de Apel Oradea, cerere aprobată de secția din CSM.
• Liliana Elisabeta Preda era în 2019 președinte al Tribunalului Bistrița Năsăud. S-a pensionat în decembrie 2019 cu grad de Curte de apel.
• CSM a decis pe 19 decembrie 2019 numirea judecatoarei Ildiko Simionescu în funcția de președinte a Tribunalului Bistrița-Năsăud, ca urmare a vacantării funcției în urma pensionării judecătoarei Liliana Preda. Câteva luni mai devreme Ildiko Simionescu condamna protestul magistraților.
• La data protestelor din magistratură, Adriana Nicolae era presedinte al Tribunalul Buzău. Imediat după ce a înfierat protestul a fost delegată vicepreședinte al Curții de Apel Ploiești.
• George Șerban era în urmă cu 4 ani vicepreședinte al Tribunalului Călărași. În joiembrie 2021, Șerban era numit secretar de stat în ministerul Justiției din partea PNL, fiind susținut de Iulian Dumiutrescu, vicepreședintele partidului.
• Constantin Dragoș Popoiag era președintele Tribunalului Dâmbovița în urmă cu 4 ani. La scurt timp a fost detașat director în CSM peste Resursele Umane, iar în martie 2023 s-a pensionat cu un salariu mai mare cu o treime ca urmare a detașării la Consiliu.
• Adriana Pencea era în urmă cu 4 ani președinta Tribunalului Giurgiu. După ce l-a eliberat condiționat pe Liviu Dragnea, Pencea a fost adusă la Curtea de Apel București unde a anulat condamnarea milionarului Puiu Popoviciu și a decis rejudecarea procesului.
• Laura Sarcină era în 2019 vicepreședinte al Tribunalului Gorj. În 2020 a fost numită de judecătorii din CSM președinte al instanței.
• Lorena Tarlion era în 2019 președinte al Tribunalului Iași. Ulterior a optat pentru Inspecția Judiciară unde salariile sunt mult mai mari și s-a pensionat anul trecut.
• Loredana Geanina Antonescu era în urmă cu 4 ani președinte al Tribunalului Ilfov. În mai 2022 a fost promovată la Inspecția Judiciară, salariul fiind majorat consistent ca urmare a detașării.
• Adriana Stoicescu era în 2019 președinte al Tribunalul Timiș. Din mai 2023 a promovat la Curtea de Apel Timiș.
• Dinu Jelea era în urmă cu 4 ani vicepreședinte al Tribunalului Vrancea. Detașat la CSM pentru o perioadă, a renunțat la funcție și s-a întors în 2022 ca președinte al Tribunalului Vrancea.
• Liviu Gheorghe Odagiu era în urmă cu 4 ani președintele Curții de Apel Alba Iulia. Astăzi îl regăsim membru al CSM.
• Adrian Emil Hancaș era în 2019 vicepreședinte al Curții de Apel Alba Iulia. În decembrie același an era promovat la ÎCCJ în urma unui interviu organizat de judecătorii din CSM. S-a pensionat doi ani mai târziu.
• Elena Barbu era în 2019 președintele Curții de Apel Brașov. În același an este promovată la instanța supremă. Este soția lui Silviu Barbu, fost magistrat detaşat la MAE şi șef al Corpului de control al primului ministru cu funcție de secretar de stat.
• Judecător Elisabeta Roșu era în 2019 președintele Curții de Apel București. În același an a fost promovată la instanța supremă. După doi ani a ieșit la pensie cu un venit considerabil mai mare decât la CAB.
• Judecătoroarea Luminița Criștiu-Ninu era la momentul protestului vicepreședinte al CAB. Începând cu 1 ianuarie 2023 a fost promovată la secția penală a ÎCCJ de către judecătorii din CSM.
• La fel, Alina Nicoleta Ghica era vicepreședinte al Curții de Apel București în 2019. Și ea a fost promovată la Înalta Curte la scurt timp după semnarea scrisorii către CSM.
• Judecătoarea Elena Raluca Costache era vicepreședintă de instanță în 2019. A devenit membru al CSM în urma alegerilor din 2022.
• Eleni Cristina Marcu era în urmă cu 4 ani vicepreședinte al Curții de Apel Constanța. În 2020 a promovat la instanța supremă. A fost propusă spre delegare ca șefă a Secției penale a ÎCCJ.
• Adina Ponea era în 2019 președinte al Curții de Apel Craiova. Ulterior, a fost promovată de CSM în funcția de judecător la instanța supremă.
• Cristina Truțescu era în urmă cu 4 ani președintele Curții de Apel Iași. A fost promovată la instanța supremă și a fost cea care, în 2022, a decis organizarea unui tur 2 al alegerilor pentru CSM, lucru în premieră de la reînființarea Consiliului.
• Paul Fratilescu era în urmă cu 4 ani vicepreședintele Curții de Apel Ploiești. În 2021 a fost promovat președinte de instanță de către CSM.
• Maria Andrieș era în 2019 președintele Curții de Apel Suceava. În 2021 a fost promovată la instanța supremă.
• Cristinel Grosu era vicepreședintele Curții de Apel Suceava în urmă cu 4 ani. A ajuns președintele instanței, iar în ianuarie 2023 a fost promovat la Înalta Curte de Casație și Justiție.
• Ioana Delia Lucaci era în 2019 vicepreședintele Curții de Apel Târgu-Mureș. În 2023 a fost numită președintele instanței amintite.
• Raluca Emilia Trandafir era în urmă cu 4 ani vicepreședinte al Curții de Apel Pitești. În prezent, conduce instanța.
  • Articolul integral, în PressHUB!