Cine este mai bine văzut ca președinte al României a încercat să afle o cercetare calitativă realizată de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), la comanda Fundației Konrad Adenauer, potrivit PRESShub.
Cercetarea a constatat că românii se poziționează tot mai puternic într-o tabără adversă radical față de politicieni.
„Ce am întâlnit în toate focus-grupurile noastre a fost sintagma noi și ei. Noi vs. ei. Plângerile la adresa bugetarilor sunt foarte numeroase. Nepotismul este perceput foarte puternic.
Cumpărarea locurilor de muncă la stat este o sintagmă des întâlnită la români. Nu există arie de activitate a statului român de care aceștia să nu fie nemulțumiți.
E o tensiune «noi vs. ei», pe care nu am mai văzut-o în focus grupuri de la căderea lui Ceaușescu”, a menționat sociologul Barbu Mateescu, care a coordonat studiul.
Acesta a menționat că, pentru prima dată, inclusiv oamenii cu educație medie au început să se întrebe unde se duc banii pe care-i plătesc ca taxe. Oamenii au remarcat că le-a crescut salariul brut, dar nu și cel net. Sau chiar a scăzut netul.
„Noi cei care plătim taxe vs. cei care ne cheltuie banii aiurea. Pentru prima dată acești oameni se întreabă unde se duc banii lor.
O tensiune nouă este cea dintre pensionarii cu pensii speciale vs. pensionarii fără pensii speciale. Pensionarii simpli sunt tot mai conștienți de această diferență.
Nu lipsește nici o tensiune de tradiție: noi, angajații la privat vs. cei care sunt asistați social.
În toate focus-grupurile, se ajunge la aceeași mare tensiune: noi oamenii obișnuiți vs. clasa politică“, a precizat Barbu Mateescu.
Radicalismul este mare, dar românii nu mai vor un dictator
Cercetarea calitativă, realizată în șapte focus-grupuri de câte 7 oameni (3 grupuri în Transilvania, 2 în Moldova și 2 în București) confirmă faptul că românii sunt profund nemulțumiți de ce se întâmplă în țară și există o dorință profundă de schimbare.
„Radicalismul este consistent, larg răspândit și oarecum surprinzător, având în vedere că electoratele AUR și Șoșoacă nu au fost incluse în cercetare.
O veste bună este, totuși, că apetitul pentru figuri dictatoriale există doar în zona votanților AUR&Șoșoacă.
Cei mai mulți români vor ca președintele României să fie un om de echipă, care să se înconjoare de oameni competenți și împreună să ia decizii bune”, a menționat sociologul.
De altfel, românii nu mai așteaptă de la președintele României pomană, ci să își facă treaba.
Citește și: Primarii din România, conduși de un colaborator dovedit al Securității | DOCUMENT
Cine este mai bine văzut ca președinte al României
Crearea alianței PSD – PNL corespunde cu percepția românilor despre cele două partide, pe care le văd ca semănând foarte mult. Participanții la studiu îi percep și pe Nicolae Ciucă, liderul PNL, și pe Marcel Ciolacu, liderul PSD, ca fiind la fel.
„Înainte de formarea alianței PSD-PNL, publicul încerca să îi diferențieze pe cei doi, să vadă ce este cu Ciucă și ce este cu Ciolacu.
Acum, publicul îi percepe pe amândoi la fel. Despre Ciucă spun că este «la fel ca Ciolacu», iar despre Ciolacu spun că «este la fel ca Ciucă»”, a menționat Barbu Mateescu.
Întrebați cum cred că ar fi România cu Marcel Ciolacu sau Nicolae Ciucă președinte, răspunsul a fost aproape unanim: nu se va schimba nimic.
„Știm deja ce va fi, că ambii au fost prim-miniștri”, au răspuns participanții la cercetare. Dar este un răspuns negativ, o nemulțumire, nimeni nu a răspuns cu satisfacție”, a menționat sociologul.
Tema stabilității este mesajul greșit în 2024. Nu stârnește emoție pozitivă la public, a precizat Barbu Mateescu.
Continuarea în PRESShub!
