Considerat, la inaugurare, în 2013, drept cel mai mare parc natural amenajat cu fonduri de coeziune din România, “Lunca Argeșului”, o investiție care, la nici un an de la finalizare, a fost avariată de inundații, se extinde acum tot cu bani europeni. E vorba însă de un alt proiect, ce presupune reconversia unei suprafeţe de aproximativ 22 ha de teren degradat dintr-o zonă învecinată. Nici viitorul spațiu de agrement n-are protecție la inundații, dar ar avea un avantaj: e într-o zonă mai înaltă, spun autoritățile.
În februarie 2021 a fost semnat, în sfârșit, contractul de finanţare a realizării parcului Lunca Argeşului III. Piteştiul va primi, prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020, derulat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA), finanțare nerambursabilă pentru un nou proiect care, în realitate se poate traduce ca o extindere a parcului cu același nume realizat în cadrul POR 2007-2013, un obiectiv ale cărui hibe au ieșit la iveală la un an după inaugurarea sa, în vremea mandatului primarului Tudor Pendiuc, după inundațiile care i-au smuls borduri și băncuțe.
“Contractul de finanţare pentru Lunca Argeşului III a fost semnat de către ministrul Cseke Attila, în cadrul programului destinat modernizării infrastructurii educaţionale, creşterii calităţii vieţii şi dezvoltării activităţii unor întreprinderi mici şi mijlocii. Proiectul îşi propune reconversia funcţională şi reutilizarea unei suprafeţe de aproximativ 22 ha de teren degradat, localizat în Lunca Argeşului”, anunța, la parafarea documentului, Primăria Piteşti.
Obiectivul general al proiectului la care puțini mai sperau, dată fiind întârzierea cu care s-a semnat contractul, îl constituie reconversia terenurilor și suprafețelor degradate în scopul revitalizării mediului urban al municipiului Pitești, reducerea poluării aerului și creșterea oportunităților de agrement și petrecere a timpului liber pentru locuitorii din municipiu. Astfel, după implementarea proiectului, suprafața spațiului verde din municipiul Pitești va crește cu cele peste 20 de hectare, iar 1,6 hectare de străzi urbane vor fi reabilitate sau modernizate.
“Chiar daca s-a semnat în februarie 2021, acest proiect are ca dată de finalizare a activităților 31 decembrie 2023. El a fost transmis în vederea contractării de ADR Sud Muntenia la Minister în august 2020”, a explicat pentru PressHub, Liviu Mușat, director ADR Sud Muntenia.
Potrivit ADR Sud Muntenia, proiectul are un buget de 21.922.277,47 de lei, din care 16.550.598,92 lei reprezintă contribuția FEDR, finanțarea de la bugetul de stat se ridică la 2.531.268,07 lei, iar contribuția municipalității (beneficiarul contractului) este de 2.840.410,48 lei.
Ce aduce noul proiect
Realizarea de alei pietonale, piste pentru biciclişti, crearea de trotuare, amenajarea de spaţii verzi (defrişarea vegetaţiei existente, modelarea terenului, sădirea de plante perene / gazonarea suprafeţelor, inclusiv plantare arbori şi arbuşti, crearea de facilităţi pentru recreere (zone speciale amenajate pentru sport, locuri de joacă pentru copii etc), achiziţionarea şi montarea elementelor constructive (foişoare, pergole, grilaje, grupuri sanitare, spaţii pentru întreţinere/vestiare, scene),Wi-Fi, instalare sisteme de supraveghere video a spaţiilor amenajate prin proiect, dotarea cu mobilier urban (bănci, coşuri de gunoi, toalete ecologice, suporturi pentru parcarea bicicletelor, împrejmuire etc), sunt obiective prinse în proiect.
Toate acestea, pe lângă modernizarea străzilor urbane care conduc în mod direct la terenul supus intervenţiei, racordarea la utilităţi publice a zonei de agrement (apă, electricitate, canalizare), realizarea de sistem de irigaţii şi a unui sistem de iluminat pentru spaţiile amenajate prin proiect.
Proiectul Parcului Lunca Argeşului III sună promițător, la fel cum suna, la semnarea contractului, în 2011, dar mai ales la inaugurare, doi ani mai târziu, precedentul proiect cu fonduri de coeziune “Creare parc Lunca Argeşului”, finanțat în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”, Domeniul major de intervenţie 1.1 „Planuri integrate de dezvoltare urbană”, sub-domeniul „Poli de Dezvoltare Urbană”.
Hibele vechiului proiect
Obiectivul general al proiectului din precedentul exercițiu (cu o valoare totală de 40.592.065,25 lei și asistență nerambursabilă solicitată – FEDR+buget national – de 19.072.158,85 lei) a fost creşterea calităţii mediului din municipiul Piteşti prin menţinerea şi modernizarea zonelor naturale şi de agrement, obiectivul specific fiind cel de transformare a zonei verzi Lunca Argeşului, care în trecut era una puternic degradată, într-o zonă de agrement şi de petrecere a timpul liber care să atragă persoanele din cartier dar şi din întreg municipiul Pitești.
La vremea aceea, pe cele 24 de hectare amenajate au fost relizate două fântâni arteziene (cu jeturi de apă luminate multicolor noaptea), 4 km de piste pentru biciclete (care, din păcate, au o mică problemă – au fost concepute să se termine, brusc, în gardul unei biserici), alei de promenadă, spaţiu pentru concerte în aer liber, locuri de joacă plus 360 de bănci şi pergole din lemn şi două terenuri pentru fotbal şi baschet şi alte două pentru tenis de câmp. Totul, într-un cadru pitoresc, cu nu mai puțin 7.000 de arbori şi arbuşti, pe malul râului Argeș.
„Înainte, aici era o groapă de gunoi. Le mulţumesc constructorilor, care s-au depăşit pe ei înşişi!”, spunea, în 2013, la inaugurare, primarul de atunci, Tudor Pendiuc, care anunţa deja că parcul va fi extins.
Corecții pentru criteriile restrictive impuse de Primăria Pitești
Ce nu spunea primarul e că nu doar constructorii s-au depășit pe ei înșiși, ci și autoritatea contractantă, taxată cu două corecții financiare – ce-i drept nu impresionante – pentru nereguli la achizițiile publice, corecții care au mai diminuat din valoarea nerambursabilă aferentă proiectului.
O primă corecție s-a ridicat la 10.148, 32 lei, adică 5% din contractul de 202.966,40 de lei încheiat pentru dirigenție șantier, motivul tăierii din finanțare fiind criteriile restrictive impuse (cerința ca expertul principal să fi fost supervising enginier pe un contract finanțat din fonduri europene).
Cealaltă corecție a avut o valoare de 5.525 lei, reprezentând 5% dintr-un contract de audit de 110. 500 lei, aplicată din cauza faptului că în documentația de atribuire, în cadrul secțiunii „Capacitatea tehnică și profesională”, la punctul referitor la „Lista de experiență similară”, autoritatea contractantă a solicitat ca potențialii ofertanți să facă dovada că au finalizat minimum un contract de prestări de servicii de audit pentru proiecte finanțate din fonduri europene. De asemenea, în cadrul aceleiași secțiuni, la punctul „Declarație privind efectivul mediu anual al personalului angajat și al cadrelor de conducere”, autoritatea contractantă a solicitat pentru auditorul autorizat o vechime de minimum 9 ani și deținerea unei vize de membru activ al CAFR pe anul 2011 .
Mai exact, niște criterii ce păreau cu dedicație, considerate de finanțator a fi de natura îngrădirii participării potenţialilor ofertanţi la procedura de achiziţie, cu potențial de a cauza absenţa unei competiţii adecvate în cadrul procedurii organizate pentru atribuirea contractului.
Inundaţiile din 2014 au avariat parcul abia inaugurat, dar subiectul a rămas tabu
Mai grav decât corecțiile a fost faptul că proiectul “Creare parc Lunca Argeşului” a fost realizat fără protecție la inundații, deși parcul se-ntinde pe malul apei, într-o zonă de luncă (chiar și denumirea parcului avertiza cumva asupra riscurilor) căci un fenomen caracteristic luncii este chiar revărsarea periodică a apelor, cauzată fie de precipitații, fie de topirea zăpezii, iar revărsarea apelor presupune un proces permanent de aluvionare și schimbare a microreliefului.
Așa se face că inundațiile din vara anului 2014 au smuls băncuţele, bordurile şi copacii din imediata vecinătate a râului. Puhoaiele le-au demonstrat autorităților locale că era nevoie de protecţie la inundaţii, deși, de recunoscut, n-au recunoscut direct niciodată acest lucru. Mai mult decât atât, Cornel Ionică, primarul care i-a urmat lui Tudor Pendiuc, a încercat inițial să minimizeze bilanțul inundațiilor, pentru ca mai apoi să se angajeze să consolideze zona limitrofă a râului. Alunecarea de teren a fost stopată pe cheltuiala municipalității, iar subiectul a rămas tabu.
Protecție la inundații n-are nici viitorul parc
Nici noul parc, Lunca Argelului III, pentru care abia a fost semnat contractul, n-are în proiect vreun dig care să-i liniștească pe cei ce așteaptă cu nerăbdare extinderea popularei zone de agrement a Piteștiului.
“Până la aceasta dată nu a fost depus la A.D.R. proiectul tehnic. Din discutii, știm că malul pe care se realizează proiectul este înalt și nu este nevoie de protecție, dar dacă avizul de la Apele Române cere protecția la inundații, acest lucru se poate realiza pe neeligibil”, explică, pentru PressHub, Liviu Mușat, director ADR Sud Muntenia.
Proiectul “Realizare parc Lunca Argeșului III” este finanțat în cadrul Axei prioritare 4 – „Sprijinirea dezvoltării urbane durabile”, Prioritatea de investiții 4.2 – „Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban, revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului”, Obiectivul specific „Reconversia și refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate, vacante sau neutilizate din municipiile reședință de județ”.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Reper Media în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania – Closer to Citizens”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
Foto deschidere: Facebook Răzvan S – Parcul Lunca Argeșului
Foto interior: Primăria Pitești
