Ligia Fanny Utitiaj Ankuash (Nua) este prima femeie din istoria indienilor shuar din Amazonia Ecuatorială intrată în diplomație. Lucrează în Geneva, într-o misiune diplomatică permanentă, anterior fiind viceconsul al Ecuadorului în Beijing.
Shuarii (sau jivaro) sunt indigenii din America de Sud cunoscuți pentru ritualul cu ayahuasca, devenit astăzi o curiozitate turistică. Pe lângă ritualul cu această plantă halucinogenă, despre care shuarii spun că este sacră, tsantsa este un alt obicei care i-a făcut renumiți pe shuari.
În cadrul acestuia, inamicului i se tăia capul, care apoi era micșorat pentru a putea fi folosit ca trofeu sau amuletă. Tehnica de micșorare a capetelor inamicilor consta într-o incizie făcută la ceafă, prin care se scoteau oasele craniului. Pielea era fiartă de mai multe ori până se strângea. Pe urmă era remodelată în așa fel încât să păstreze trăsăturile chipului omenesc. Capul obținut era 4 ori mai mic decât cel retezat.
„Gura trebuia cusută pentru că shuarii credeau că prin orificii poate ieși spiritul răzbunător al inamicului”, a explicat Nua pentru PRESShub.
Procesul de integrare, unul îndelungat
În prezent, majoritatea shuarilor s-au integrat în societățile din Ecuador și Peru, în baza teritoriilor care le aparțin, părăsind jungla amazoniană. Cu toate acestea, păstrează și transmit din generație în generație modul de gândire, practicile și obiceiurile shuar.
În afara „shuarilor contactați”, adică a celor integrați în noile societăți, există însă și un număr mult mai mic al „shuarilor necontactați”, care trăiesc în continuare în junglă, refuzând formele de civilizație modernă. Procesul de contactare și de asimilare a shuarilor a fost unul îndelungat.
Continuarea, în PRESShub!
