Deficitul bugetar va exploda până la finalul anului, dacă situația înregistrată până acum nu va fi remediată. Astfel, diferența dintre încasările statului și cheltuielile sale a ajuns în doar primele 3 luni ale anului la un minus de aproape 36 de miliarde de lei. Sau la 2,07% din PIB, potrivit PRESShub.
Guvernul României și-a asumat un prag al deficitului de 5% pentru întregul an, însă experții se așteaptă la un procent mai mare.
„Vestea privitoare la contul de execuţie bugetară preliminar este de 2,07% din PIB. Aici s-a creat o întreagă dezbatere asupra valorii deficitului bugetar la sfârşitul lunii martie, 35 miliarde lei. Mai optimist… merge spre 36 miliarde lei”, a declarat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș la începutul lui aprilie.
Economiștii se așteaptă ca deficitul bugetar la final de an să fie mai mare decât cel asumat de Guvern, iar această situație ar putea să afecteze atât întreprinderile, cât și cetățeni.
O altă problemă cu care s-ar putea confrunta România este înghețarea fondurilor venite din partea Uniunii Europene, ceea ce ar opri dezvoltarea infrastructurii.
Deficitul bugetar va exploda până la finalul anului. Ce spun specialiștii
PRESShub a discutat cu Adrian Negrescu, expert în consultanță economică, despre nivelul la care ar putea ajunge deficitul bugetar la finalul anului.
Adrian Negrescu a arătat că printre motivele pentru care România se confruntă cu probleme la bugetul de stat se numără cheltuielile generate de anul electoral, dar și faptul că țara noastră și-a dublat extrem de rapid datoria publică.
„Cred că acest iureș al cheltuielilor va trebui la un moment dat stăpânit, mai ales în a doua parte a anului, dacă vrem să ne menținem un ținta de deficit de 5%. Asistăm la un adevărat dezmăț bugetar din perspectiva cheltuielilor tot mai mari pe care statul le are în acest an electoral.
Ce îngrijorează cel mai mult este ritmul de îndatorare al statului, nu neapărat problema deficitului.
Gândiți-vă că statul român s-a împrumutat cu vreo 400 de miliarde de lei în ultimii 3 ani și jumătate, ducând datoria publică la 800 de miliarde de lei, practic dublând-o. E un semnal de alarmă pe care inclusiv agențiile de rating îl trag în această perioadă legat de ritmul galopant în care România se împrumută pentru a face față provocărilor”, a precizat Adrian Negrescu.
Deficit de 7%
Analistul economic se așteptă ca la final de an să avem un deficit bugetar chiar și de 7% din PIB, adică peste ceea ce și-a asumat Guvernul.
„În rest, fiind un an electoral, practic statul nu-și permite să vină cu măsuri de austeritate din perspectiva ritmului electoral. Altfel spus, vom încheia probabil anul cu un deficit de 6-7% din PIB.
Ce se întâmplă în momentul de față sunt cheltuielile electorale pe care statul le pune în practică de la creșterea salariilor tuturor celor care cer ceva în în spațiul public, mă refer în principal la bugetari, la tot felul de facilități fiscale și financiare pentru companiile de stat, pentru toți cei care pot aduce un argument electoral în perspectiva celor cinci runde de alegeri.”
Adrian Bența, consultant fiscal, a menționat, în discuția cu PRESShub, că deficitul cu siguranță va continua să crească, dar și că modalitățile de a menține situația sub control sunt reduse.
„Ne așteptam ca deficitul să fie mai mare la final de an. Măsurile de reducere a deficitului bugetar aplicate pe care le văd eu în acest moment sunt în continuare finanțarea din împrumuturi și din taxe mai mari.
Taxele mai mari deja le-au reglementat de anul trecut și vedem că este jale cu microîntreprinderile.
Asta este o măsură greșită, pentru că le vor scădea încasările bugetare în zona de salarii, venituri din salarii și impozite pe salarii, pentru că oamenii vor desființa contractele de muncă. Probabil vor câștiga ceva mai binișor la impozitul pe profit, dar nu suficient cât să compenseze ce pierd pe la microîntreprinderi”, a precizat Adrian Bența.
Continuarea în PRESShub!
