Acasă Actualitate Cum a scăpat de închisoare afaceristul Marin Anton, acuzat că a luat...

Cum a scăpat de închisoare afaceristul Marin Anton, acuzat că a luat o șpagă de 5,3 milioane de euro

97
0

Cum a scăpat de închisoare afaceristul Marin Anton: două judecătoare de la Curtea de Apel București au decis încetarea procesului penal în cazul fostului secretar de stat în ministerul Transporturilor, potrivit PressHub.

Marin Anton era acuzat de o luare de mită de 5,3 milioane de euro. La tribunal, în 2021, Anton a fost condamnat la 5 ani închisoare.

Faptele s-au prescris ca urmare a deciziilor CCR și ÎCCJ și după ce instanța nu a aplicat deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene, lucru care ar putea  declanșa procedura de infringement față de România.

Avocații lui Anton au cerut încă din iunie 2022 încetarea procesului penal ca urmare a prescriere a faptelor, imediat după deciziile Curții Constituționale și a instanței supreme care au scurtat cu 8 ani termenul de prescripție generală a faptelor.

Din analiza portalului instanțelor rezultă că pe 24 mai 2023, CAB a respins sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu o întrebare preliminară formulată de DNA. „Instanţa naţională este cea care stabileşte relevanţa dreptului unional pentru soluţionarea litigiului aflat pe rol şi dacă cererea de adresare a unei întrebări preliminare este sau nu necesară”.

Citește și: Cum a fost salvată Roșia Montană de la o distrugere completă. Procesul de la Washington, văzut din Munții Apuseni

Salvat de CCR

Pe 5 septembrie 2023, CAB a repus cauza pe rol în vederea punerii în discuţie a incidenţei Hotărârii CJUE pronunţată la data de 24.07.2023, privind Protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Cele două judecătoare au rămas în pronunțare în septembrie anul trecut în acest dosar. După nouă amânări de pronunțare, decizia a fost luată pe 12 februarie 2024.

„Dispune încetarea procesului penal cu privire la inculpatul Anton Marin, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale. Dispune încetarea procesului penal cu privire la inculpatul Ionescu Adrian Mihai, sub aspectul săvârşirii complicită?ii la infracţiunea de luare de mită, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale”, se arată în decizia CAB.

Instanța a mai stabilit să mențină sechestru asigurator pus pe averile celor doi inculpați, urmând ca bani să fie recuperați de stat în urma unui proces în civil.

Cum a scăpat de închisoare afaceristul Marin Anton. Grijă față de drepturile inculpaților

Această practică a instanțelor a fost deturnată de o decizie recentă a instanței supreme. Astfel, Mihail Udroiu, Elena Barbu și Hermina Iancu de la instanța supremă au ajuns la concluzia că un judecător are obligația de a-și motiva soluția pe fondul acuzațiilor, chiar dacă faptele sunt prescrise.

Cei trei au trimis spre rejudecare la Curtea de Apel Ploiești un dosar în care un avocat a fost trimis în judecată sub acuzația de abuz în serviciu.

Faptele s-au prescris, dar cei trei au cerut rejudecarea deoarece „instanța de fond în mod nelegal a pronunțat o soluție de încetare a procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale, fără să administreze mai întâi un probatoriu în baza căruia să constate existența sau inexistența infracțiunilor deduse judecății, cu posibilitatea de a dispune achitarea inculpaților”, arată cei trei judecători.

Citește și: Viitorul este al mașinilor electrice. În Norvegia parcarea e gratuită și au bandă specială

Mită prin transfer bancar

Revenind la cazul Anton, fost vice-președinte al PNL Ilfov și fost deputat, faptele sunt din 2009 iar dosarul a fost trimis în judecată în 2018.

Potrivit DNA, „în perioada iunie – noiembrie 2009, Anton Marin, a acceptat promisiunea și ulterior, a primit, de la reprezentantul filialei din România a companiei internaționale care avea în executare contractul de modernizare la aeroportul Otopeni (martor în cauză), suma totală de 22.760.654 lei (aproximativ 5,3 milioane euro la cursul de schimb din acea perioadă), ce reprezenta un comision de 3,5% din valoarea cu care urma să se suplimenteze contractul de execuție a lucrărilor”.

Continuarea, în PressHub!