Acasă Reportaje/Analize Consolidarea Cetății Poenari, un proiect care trebuia finalizat anul trecut, nici n-a...

Consolidarea Cetății Poenari, un proiect care trebuia finalizat anul trecut, nici n-a început. Cum sunt ținuți urșii departe de turiștii care urcă la fortăreața lui Țepeș

270
0

„Conservarea și consolidarea Cetății Poenari Argeș”, proiectul cu fonduri de coeziune al cărui contract de finanțare a fost semnat în martie 2018 și care trebuia finalizat în 2020, n-are nici măcar un metru pătrat executat. După o licitație eșuată și o reluare a ei fără succes, documentația a expirat și a fost refăcută. Proiectul a obținut un nou termen: decembrie 2023, iar în momentul de față, procedura e abia în faza achiziției proiectării și execuției lucrărilor. 

Pe Valea Superioară a Argeșului, în satul Căpățânenii Pământeni din Arefu, pe vârful Muntelui Cetățuia, se înalță, în stâncă, la capătul a 1.480 de trepte care şerpuiesc prin pădurea deasă de fag, Cetatea Poenari, cunoscută și sub numele de Fortăreața lui Vlad Țepeș (reședința secundară a domnitorului), unul dintre cele mai importante puncte de atracție turistică ale județului.

Priveliștea de care turiștii au parte când ajung la ruine – Valea Argeșului, Barajul Vidraru, Munții Făgăraș – e uluitoare și recompensează pe deplin efortul suișului anevoios la care nu toți cei care trec prin Arefu se încumetă.

Proiectul privind „Conservarea și consolidarea Cetății Poenari Argeș”, finanțat prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020, Axa prioritară 5 „Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”, Prioritatea de investiții 5.1 „Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural” tocmai asta și-a propus: valorificarea, cu ajutorul fondurilor europene, a potențialului turistic al fortăreței lui Vlad Țepeș pe piața turistică națională și internațională.

Cum? Prin îmbunătăţirea infrastructurii Cetății Poenari. Mai exact, printr-o conservare și consolidare a obiectivului turistic de patrimoniu, monument istoric de categorie A, dar și printr-o creștere a gradului de expunere a fortăreței după finalizarea lucrărilor de intervenție, prin digitizarea sa.

Contractul de finanțare a fost semnat în martie 2018, iar proiectul trebuia implementat în doi ani și două luni de la semnarea contractului: până în mai 2020

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este Principala-Cetatea-Poienari-fotoo-CJ-Arges-600x260.jpg
Cetatea Poenari. Foto CJ Argeș

“Unitatea Administrativ-Teritorială Județul Argeș, în calitate de beneficiar, a depus prin aplicația electronică MySMIS cererea de finanțare a cărei valoare totală este de 10.772.936,09 lei, din care 8.367.787,97 lei reprezintă fonduri nerambursabile FEDR, iar 1.279.777,93 lei sunt fonduri din bugetul de stat. (…). Prin acest proiect, ce are o durată de implementare de 26 de luni, după momentul semnării contractului, se dorește creșterea gradului de expunere a Cetății Poenari după finalizarea lucrărilor de intervenții, prin digitizarea acesteia, precum și creșterea numărului de turiști cu minim 8 mii la un an după finalizarea investiției”, preciza, în 2018, la semnarea contractului de finanțare, un comunicat de presă al ADR Sud Muntenia.

Într-un caz, câștigătorul n-a depus garanția, în celălalt, oferta a fost declarată inadmisibilă

Au trecut însă 37 de luni de la semnarea respectivului contract de finanțare și consolidarea n-a început, căci proiectul a trecut prin licitații nematerializate. Documentația a expirat între timp și a fost reluată. Proiectul a obținut, din fericire, un nou termen.

“A fost o achiziție care a avut un contract de finanțare semnat cu operatorul desemnat câștigător, dar  operatorul nu a depus garanția de bună execuție, fapt care a dus la reluarea achiziției. A doua încercare a fost pentru o ofertă inadmisibilă. S-a anulat imediat. Documentația de urbanism a expirat după a doua încercare a achiziției. În principiu, au apărut modificări legislative, a intervenit Ordonanța 114 și s-a reluat actualizarea documentației inițiale. Printre motivele actualizării documentației inițiale este, practic, și cel de expirare a certificatului de urbanism. Termenul a fost prelungit. Noul termen este 31 decembrie 2023”, precizează, pentru PressHub, Tatiana Laliu, asistent manager de proiect.

În momentul de față, proiectul, cu noul său termen, parcurge iar pașii obligatorii.

“Proiectul este în faza achiziției”, a precizat, pentru PressHub, Marius Nicolaescu, vicepreședinte CJ Argeș.

Cel mai târziu lucrările ar putea să înceapă la începutul anului următor”

Procedura durează. “Urmează să se depună ofertele agenților economici care pot întruni condițiile legale. În principiu, o achiziție este făcută de autoritatea contractantă, e încărcată în site-ul achizițiilor publice. Este lăsat un termen legal de depunere a ofertelor. După depunerea ofertelor, începe etapa de evaluare a acestora, de către o comisie de evaluare, numită prin dispoziția președintelui Consiliului Județean. La finalul acestei evaluări, dintre cei care trec de toate etapele tehnico-financiare și DUAE (n.r. Document Unic de Achiziție European), se declară operatorul economic câștigător. Ulterior, se comunică, se face contractul, mai sunt niște termene de depunere a garanțiilor de bună execuție și asigurare profesională împotriva terților și abia ulterior, cu un contract valabil, se poate emite un ordin de începere. Cam asta este procedura în linii mari”, a mai declarat, pentru PressHub, Tatiana Laliu, asistent manager de proiect.

Foto: Facebook Cetatea Poenari

Teoretic, consolidarea efectivă a Cetății Poenari ar trebui să înceapă în mai puțin de un an, iar în doi ani și opt luni, am putea-o vedea reabilitată. Practic, rămâne de văzut.

“Cel mai târziu, lucrările ar putea să înceapă la începutul anului următor (2022). Noi încercăm anul acesta semnarea contractului de proiectare-execuție”, precizează Tatiana Laliu.

Problema urșilor, rezolvată cu un gard electric

Din fericire, o mai veche problemă care stătea în calea exploatării potențialului turistic al Cetății Poenari – prezența amenințătoare a urșilor în zonă – a fost rezolvată.

Din 2017, de când o ursoaică și cei trei pui ai săi au speriat turiștii care urcau spre fortăreață, a tot fost semnalată prezența animalelor în apropierea treptelor ce duc la cetate (singura cale de acces). Obiectivul turistic a fost închis publicului, cu pierderi însemnate pentru hotelierii din zonă, care s-au trezit fără turiștii cu care erau obișnuiți în sezon. Pentru ei, măsura a fost cea mai grea lovitură financiară posibilă. Proprietarii de pensiuni și hoteluri din preajmă au acuzat autoritățile județene că nu vor să dezvolte zona și au cerut montarea unui teleferic/funicular, sau adoptarea oricărei alte soluții care să permită redeschiderea cetății.

Cetatea Poenari a fot închisă de mai multe ori din cauza urșilor. Foto: FB Dumitru Grecu

Incendiul de vegetație din 2018, care a apărut peste problema cu urșii, a pus paie pe foc în scandalul deja iscat și, pe fondul tensiunilor cu agenții economici, au fost adoptate câteva soluții intermediare și sporadice, care au permis reluarea accesului la cetate, condiționat: de două ori pe zi, la ora 10 și la ora 15, prin formarea de grupuri organizate însoțite de jandarmi.

Soluția finală la care s-a ajuns a fost însă un sistem care ține fiarele departe, după cum spun autoritățile județene. Cert e că, în momentul de față, cetatea se poate vizita fără escortă din partea Jandarmeriei.

“Problema urșilor este rezolvată cu un gard electric”, precizează vicepreședintele Marius Nicolaescu.

Gardul electric, de aproximativ 700 de metri, a fost montat de o parte și de alta a scărilor care duc spre intrarea în cetate. Costurile investiției se ridică la 21.000 lei și au fost finanțate integral din bugetul Consiliului Județean Argeș (fără legătură cu proiectul de reabilitare).

“Este vorba de un sistem de împrejmuire cu conductori. Urșii nu mai pot trece de acest sistem care emite un impuls electric, astfel încât animalul se sperie și fuge. Este vorba de curent continuu, dar de tensiune slabă, care nu constituie pericol nici pentru turiști, nici pentru animale. Cetatea este deschisă de miercuri, până duminică, de la ora 10 la ora 16. Ultimele grupuri urcă la ora 14.30.

Grupurile de turiști puteau urca la Poenari doar însoțite de jandarmi

Ultimul incident cu urși a fost semnalat înainte să construim gardul, când un grup de copii care nu mai putea coborî de la cetate de teama animalelor a sunat la 112. Acum nu mai sunt probleme, chiar n-au mai fost semnalate incidente”, a explicat, pentru Reper Media, Cornel Popescu, directorul Muzeului Județean Argeș, instituție de care aparține Cetatea Poenari.

Pierderi de sute de mii de lei anual din cauza urșilor

2017 și 2018, anii în care cetatea a stat mai mult închisă (fiind deschisă doar scurte perioade, cele în care turiștii au urcat doar însoțiți de jandarmii) s-au tradus în pierderi substanțiale și pentru Muzeul Județean Argeș.

“E greu de făcut o estimare a pierderilor. Undeva la 700.000-800.000 lei pe an, dacă ne raportăm la anii dinainte și anii de după redeschiderea cetății, că altfel n-avem cum să facem o evaluare”, mai spune Cornel Popescu.

“Ar fi un banc să auzim o astfel de scuză”

Problema urșilor n-are însă legătură cu neîncadrarea proiectului de conservarea și consolidare a Cetății Poenari în termenul inițial – 2020 – fixat la semnarea contractului. Interesul posibililor investitori pentru proiect a fost scăzut.

“Nu cred că urșii i-au speriat pe investitori. Știți că orice lucrare presupune niște zgomote, care, cu siguranță, i-ar fi alungat pe urși. Ar fi un banc să auzim o astfel de scuză. Firește trebuie să respectăm măsurile de protejare a mediului – nicio lucrare nu se face fără aceste avize de la instituțiile statului care  garantează protecția mediului. Evident că le avem. Este un proiect pe fonduri europene. Orice proiect e reglementat de o legislație, cu atât mai mult cele pe fonduri sunt guvernate de un control și o verificare și mai riguroase”, a mai declarat Tatiana Laliu.

Despre Cetatea Poenari

Potrivit descrierii făcute de Muzeul Județean Argeș pe pagina oficială a instituției, deși cetatea este amplasată la numai doi kilometri de satul Căpăţâneni, ea a primit numele de Poenari de la satul puţin mai îndepărtat, însă, foarte probabil, mai vechi, pe care l-a şi stăpânit. Cu acest nume o întâlnim în izvoarele documentare din veacurile XV-XVI, dar şi în cronicile din secolele XVII-XVIII.

Foto: Facebook Cetatea Poenari

De-a lungul vremii, fortificaţia din Cheile Argeşului a mai fost consemnată şi sub denumirile de „Cetatea lui Ţepeş Vodă” sau „Cetatea lui Negru Vodă”. Cea dintâi denumire îşi are desigur originea în tradiţia istorică a cărei primă menţiune scrisă se regăseşte în Letopiseţul cantacuzinesc, unde se precizează: „Vlad vodă Ţepeş. Acesta au făcut cetatea de la Poenari şi au făcut sfânta mănăstire ot Sneagov. Mai făcut-au un lucru cu orăşanii den Târgovişte, pentru o vină mare ce au fost făcut unui frate al Vladului vodă. Când au fost în ziua Paştilor, fiind toţi orăşanii la ospeţe, iar cei tineri la hore, aşa fără veste pre toţi i-au cuprins. Deci câţi au fost oameni mari, bătrâni, pre toţi i-au înţepat de au ocolit cu ei tot târgul, iar câţi au fost tineri cu nevestele lor şi cu fete mari, aşa cum au fost împodobiţi în ziua Paştilor, pre toţi i-au dus la Poenari de au tot lucrat la cetate, până s-au spart toate hainele dupre ei şi au rămas toţi dezvăscuţi în pieile goale”.

Foto principal CJ Argeș

Cetatea Poenari. Foto CJ Argeș

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Reper Media în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania – Closer to Citizens”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Articolul precedentSupraviețuitorii incendiului de la Colectiv, un nou apel adresat justiției: ”O rezolvare cinstită a cazului ne-ar reda încrederea în România”
Articolul următorARGEȘ: Peste 350 de persoane internate cu SARS-CoV-2