Primăria Topoloveni, Consiliul Local și Casa de Cultură ”Pr. Ion Ionescu” din Topoloveni, în parteneriat cu Centrul Județean de Cultură și Arte Argeș, organizează, luna viitoare, Festivalul – Concurs Național al Cântecului Popular Românesc ”Tita Bărbulescu”.
Evenimentul se va desfășura în perioada 15 – 16 aprilie, la Casa de Cultură ”Pr. Ion Ionescu” – Topoloveni.
Din anul 2015, numele Titei Bărbulescu este așezat pe frontispiciul manifestării culturale reprezentative, apropiată de sufletul topolovenilor
Tita Bărbulescu (n. 15 februarie 1936 în Topoloveni, Muscel – d. 4 decembrie 2021, București), provine dintr-o familie numeroasă, de oameni simpli, cu opt copii. Primește primele noțiuni de muzică de la tatăl său, Nicolae Bărbulescu, vestit lăutar al plaiurilor argeșene. Mai târziu, face parte din Corul Căminului Cultural Topoloveni-Călinești, unde participă la Concursul căminelor culturale pe țară, câștigând locul I ca solistă vocală în cadrul corului. Se înscrie la Școala Populară de Artă din București, unde studiază canto, avându-i profesori pe Gheorghe Oancea și Ana Armășescu. Revine în Argeș, se angajează la vârsta de 19 ani – începând cu 1 decembrie 1955 – la Orchestra de muzică populară „Doina Argeșului” din Pitești (înființată la 1 iulie 1955), condusă la acea vreme de George Moreanu și Alexandru Busuioc, efectuând nenumărate și prețioase culegeri de folclor de la vechii lăutari autentici din Argeș.
Activitate artistică. Primele imprimări la Radio le face împreună cu Orchestra „Doina Argeșului”, melodii ce rămân în Fonoteca de Aur a Radioului: „Sus, la munte, la Muscel”, „Lele, lelișoara mea”, „De-ai fi neichii drăguliță”, „Din Pitești păn’ la Trivale”, „Argeșene, argeșene” etc. Între anii 1960-1962 se stabilește în București, fiind angajata Teatrului „Ion Vasilescu”; apoi la „Doina Olteniei” din Craiova și „Flacăra Prahovei” din Ploiești. De-a lungul carierei sale a colaborat cu mari cântăreți și dirijori ai timpului, efectuând numeroase turnee în țară și în străinătate, cum ar fi: Bulgaria (cu Maria Tănase), Anglia, Spania, Austria, Turcia, Cehoslovacia etc.
Dintre marii interpreți alături de care a cântat amintim: Maria Tănase, Maria Lătărețu, Ion Luican, Emil Gavriș, Dan Moisescu, Alexandru Grozuță, Ioana Radu, Mia Braia, Rodica Bujor, Ion Dolănescu, Maria Ciobanu și mulți alții. Cele mai valoroase imprimări pe care le face sunt cu Orchestra Radio condusă de Victor Predescu, Ionel Budișteanu, Radu Voinescu și Paraschiv Oprea. Mai târziu a abordat romanța și cântecul de petrecere. Dintre cele mai frumoase melodii de acest gen lansate de artistă se numără: „Trece timpul ca nebunu’”, „Intru-n crâșmă, uit de toate”, „La crâșma din Mătăsari”, „Țuiculiță de Pitești”, „De aia-i bine cât trăiești”, „Ce ne-aduce 2000”, „Să ne cânte lăutarul”, „La hanul de peste drum”, „Se duc tinerețile”, „Sus paharul”, „La cârciuma de sub tei”, „Ieftinește, Doamne, băutura”, „Bine e să fii patron” etc.
În activitatea sa artistică, Tita Bărbulescu a interpretat peste 300 de cântece care au fost imprimate la Radio și Electrecord, a participat în peste 500 de spectacole, recitaluri și festivaluri. Astfel a realizat peste 30 de discuri și casete audio pe care a adunat folclor din zona ei natală, romanțe și cântece de voie bună. Dintre cele mai apreciate se pot enumera câteva titluri ce conțin muzică populară: „Sus, la munte, la Muscel”, „Argeșene, argeșene”, „Din Pitești pân’ la Trivale”, „Dacă nu e neică, geaba”, „Dacă-ar crește-n iarbă, dorul”, „Cântece de nuntă”, „Muzică populară” (cu Paraschiv Oprea la Electrecord). Un deosebit impact la public le-au avut romanțele și cântecele de petrecere: „Într-o crâșmă uiți de toate”, „Cântece de voie bună”, „Prieteni dragi”, „Azi e ziua ta”, „Ieftinește, Doamne băutura”, „Ce ne facem, dragi femei” (Eurostar), „Sus paharul” etc.
Din anul 2015, numele Titei Bărbulescu este așezat pe frontispiciul manifestării culturale reprezentative, apropiată de sufletul Topolovenilor: Festivalul Concurs Național de Muzică Populară ,,Tita Bărbulescu”, organizat de Primăria și Consiliul Local al orașului Topoloveni, alături de Casa de Cultură ,,Preot Ion Ionescu” din Topoloveni.
Dumnezeu să o ierte și să-i așeze sufletul între cei drepți!
(Sursa: Sorin Mazilescu (coord.) – Topoloveni-Argeș – Pași în timp (1421 – 2021), Ed. Etnologică, București, 2021).
