Nu există descriere mai potrivită pentru harababura ajutoarelor financiare cu care România vine în sprijinul refugiaților ucraineni decât acest vechi proverb incorect gramatical, dar tolerat de noi cu mare îngăduință: „Câte bordeie, atâtea obiceie”. Asemeni Programului 50-20, prin care Guvernul alocă milioane de euro ce ar trebui să îi ajute pe cei care au fost alungați de război, dar care ajung, de prea multe ori, în buzunarele unor profitori. Atenție: profitori români, „de-ai noștri”.
Spre deosebire de alte țări, România a ales să nu le dea bani direct ucrainenilor care se adăpostesc la noi, ci să deconteze, prin intermediul primăriilor, anumite sume românilor care susțin că îi ajută pe refugiați, urmând ca ulterior sumele să fie acoperite din fonduri primite de la Uniunea Europeană.
Mecanismul încropit la Palatul Victoria imediat după invadarea Ucrainei de către Rusia nu a mai fost actualizat în ultimele luni, adică adaptat realității din teren, deși presa a semnalat abuzuri majore cu privire la sumele uriașe decontate de unii români. Sunt de notorietate cazurile descoperite în Suceava, Constanța sau Maramureș, dar și în județele din Oltenia.
Continuarea, în PRESShub!
