„Holocaustul nu e doar despre genocid, ci și despre efectul propagandei, al minciunii, despre violența limbajului”, a explicat conf. univ. dr. Daniel Citirigă, la seminarul desfășurat sâmbătă, la Constanța, potrivit PRESShub.
„Imagini din trecut. Holocaustul din România”
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și Fundația Freedom House România au organizat la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța evenimentul „Imagini din trecut. Holocaustul din România”, care a constat într-o dezbatere și în vernisajul unei expoziții de bandă desenată, ce prezintă experiențele evreilor și romilor constănțeni în perioada Holocaustului în România.
Evenimentul se înscrie într-o serie de astfel de acțiuni susținute de Freedom House și Institutul „Elie Wiesel” în 10 județe din România (Bihor, Botoșani, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Gorj, Maramureș, Prahova, Sibiu, Timișoara), toate acestea realizate în cadrul proiectului cultural-educațional „Visualising The Past Through Graphic Novels. Prompting Local Involvement For Holocaust Remembrance In Romania” finanțat de Uniunea Europeană prin programul Citizenship, Equality, Rights, Values (CERV-2022-CITIZENS-REM).
La dezbaterea de la Constanța, moderată de Răzvan Chiruță, redactor-șef PRESShub, au participat Ana Bărbulescu, cercetător științific la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“ și conf. univ. dr. la Universitatea din București, conf. univ. dr. Daniel Citirigă, prodecanul Facultății de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității Ovidius din Constanța, Paula Iordan, profesor de istorie la Liceul Teoretic „George Călinescu” din Constanța, precum și reprezentanți ai elevilor de la liceele „George Călinescu”, „Ovidius” și Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza” din Constanța.
Sala Adrian Rădulescu a fost arhiplină, peste o sută de persoane participând la un eveniment care s-a dovedit a fi foarte emoționant.
„Antisemitism fără evrei”
Dezbaterea – deși organizată la aproape douăzeci de ani (!) după ce statul român a recunoscut oficial Holocaustul din România, odată cu publicarea Raportului Final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România – se dovedește mai necesară ca niciodată, în contextul unei creșteri, în ultimii ani, a tendințelor, a curentelor extremiste din țările europene.
Potrivit declarațiilor Anei Bărbulescu de la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“, procentul celor care nu cunosc adevărul istoric scade constant, însă greu sesizabil, iar asta din cauza faptului că, susține aceasta, mentalitățile colective se schimbă foarte greu.
Cu toate acestea, cercetătoarea a mărturisit că este convinsă că, în timp, va exista o schimbare de mentalitate cu privire la Holocaustul din România.
Ana Bărbulescu a ținut să menționeze că, spre deosebire de adulți, tinerii au o mai mare deschidere și capacitate de înțelegere față de Holocaustul romilor.
Conf. univ. dr. Daniel Citirigă, prodecanul Facultății de Istorie și Științe politice din cadrul Universității Ovidius din Constanța, a declarat că, în opinia sa, faptul că antisemitismul încă există în România este o problemă.
„Pentru că nu are subiect. E periculos să ai o ură față de cineva inexistent. În România au rămas foarte, foarte puțini evrei. Noi vorbim despre antisemitism fără evrei, iar acesta e rezultatul unor teorii conspiraționiste”, a explicat istoricul.
Pe de altă parte, acesta consideră că România face pași în direcția corectă prin introducerea studierii Istoriei evreilor și a Holocaustului ca disciplină obligatorie pentru elevii de clasa a XI-a. „Este o mare realizare”, a declarat istoricul.
Continuarea în PRESShub!
