Grădina şi interiorul Palatului Cotroceni vor fi deschise vizitatorilor, începând de săptămâna viitoare.
„Asta înseamnă că la fiecare final de săptămână, de vineri până duminică, toată această suprafață, inclusiv interioarele, vor fi deschise cetățenilor. Va fi un acces liber atât în grădini, în curtea interioară, la biserică, iar Palatul propriu-zis va fi integrat în circuitul Muzeului Cotroceni.
Este un semn de respect față de cetățenii României și un semn de deschidere din partea Administrației Prezidențiale, și cred că un pas de bază în recâștigarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului este asigurarea transparenței, a deschiderea acestora și a respectului față de cetățenii noștri.
Un punct important este și posibilitatea de a-i vedea pe militarii Batalionului de Gardă, și vor fi prezenți la fiecare final de săptămână, în așa fel încât copiii noștri să se poată inspira din această elită a Armatei României, și le mulțumesc tuturor pentru ceea ce vor face și pentru ceea ce fac în serviciul țării noastre”, a declarat, vineri, preşedintele interimar Ilie Bolojan, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute pe Platoul Marinescu al Palatului Cotroceni.
Vă prezentăm în continuare transcrierea conferinței de presă:
Consilier Prezidențial – Secretariatul General al Administrației Prezidențiale, George-Vladimir Duhan: Bună ziua, George Vladimir Duhan mă numesc, sunt Consilier Prezidențial, conduc Secretariatul General al Administrației Prezidențiale.
Așa cum a expus domnul Președinte Bolojan, vizitarea Complexului Palat Cotroceni, această latură a parcului din zona de Nord-Nord-Vest, va fi deschisă și permisă în zilele de vineri, sâmbătă și duminică, în intervalul orar 10:00-18:00. Publicul vizitator va avea ocazia să intre pe poarta de acces Marinescu și să parcurgă axul central plus partea din stânga noastră a Grădinii Palatului, urcând ulterior pe Aleea Sinaia și ajungând la intrarea Muzeului Național Cotroceni, de unde practic vor ajunge în zona Bisericii Cotroceni și vor putea ulterior, achitând contravaloarea biletelor dedicate, să viziteze spațiile Muzeului Național Cotroceni.
Premiera este dată de integrarea sălilor oficiale de reprezentare și protocol, în care au loc activitățile oficiale în circuitul de vizitare al Muzeului, și mă refer la saloanele de la parter din Corpul C9, pe care le vom vedea în turul pe care urmează să îl prezentăm.
Mai departe o rog pe doamna Ana Maria Ludatşer, director general al Muzeului Național Cotroceni, să prezinte detalii. Vă mulțumesc!
Directorul general al Muzeului Național Cotroceni, Ana Maria Ludatşer: Bună ziua! Pot să vă spun că vorbim de o a doua premieră, pentru că, pentru prima dată în istoria acestui muzeu, și mă refer la Muzeul Național Cotroceni, deci de la deschidere și până în prezent, este pentru prima dată când publicul va avea acces liber, inclusiv în zilele de marți, miercuri și joi. Deci acel obicei cu programare prealabilă nu mai este valabil. Oamenii pot să vină și să viziteze neîngrădit. Vor avea la dispoziție varianta de a solicita un tur ghidat, asigurat de specialiștii Muzeului, și va fi limba română, engleză, franceză, italiană, spaniolă, și tot ceea ce știu colegii mei să facă atât de bine. Dacă își doresc să viziteze liber, vor putea să opteze pentru un bilet și un acces liber.
Și noi mai avem un format, care se cheamă „tur expozițional”, un bilet de 10 lei, și în acest tur vor intra doar expozițiile temporare pe care Muzeul le realizează conform agendei culturale, și care fie sunt de artă sau de istorie, în funcție de cum este realizat calendarul cultural. Vă mulțumesc!
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan: Înțeleg de la colegii noștri că vi se va prezenta efectiv de către militarii Batalionului de Gardă și dumneavoastră traseul, și sălile, și tot ceea ce se poate face în acest perimetru. Înainte de a pleca pe acest traseu, dacă dumneavoastră aveți întrebări, profitând de această ocazie, vă stau la dispoziție.
Sesiune de întrebări și răspunsuri:
Jurnalist: Domnule Președinte, Palatul Cotroceni își are un loc aparte în istoria națională, iar, după căderea dictaturii comuniste, a devenit un element, simbol al puterii democratice în România, alături de celelalte puteri, evident. Țara noastră traversează în prezent o perioadă în care încrederea în liderii politici și clasa politică în ansamblu este la un nivel redus. Este acest gest al dumneavoastră un prim pas pentru a asigura un pansament, dacă putem să spunem, pentru vindecare și pace socială în România, și reconstruirea încrederii între politicieni și cetățeni?
Președintele Ilie Bolojan: Nu știu dacă este un pansament, dar mie mi se pare că este o chestiune de obligație din partea noastră ca cei care suntem pe funcții publice să arătăm, nu doar prin vorbe, ci și prin ceea ce facem, că suntem în serviciul oamenilor, indiferent dacă au o orientare politică sau alta. Și, deci, cred că este o condiție de bază asigurarea transparenței și inclusiv să le arăți oamenilor unde se lucrează, ceea ce s-a făcut din banii acestei țări și faptul că au acces peste tot, așa cum se întâmplă în toate țările europene unde vedem acest lucru. Mă gândesc de la Praga, de exemplu, unde ai acces în spațiile de lucru, la Bratislava, la Londra, și așa mai departe. Și, în plus, cred că a permite tinerilor noștri să vadă în fiecare săptămână Batalionul nostru de Gardă, să ne vadă militarii, ține și de o mândrie și de o demnitate națională.
Jurnalist: Dacă-mi permiteți o întrebare pe un alt subiect, legată de eliminarea lui Călin Georgescu din cursa pentru alegerile prezidențiale, v-aș întreba dacă acesta ar fi trebuit să fie eliminat sau, mai degrabă, învins la vot, așa cum spuneau unii lideri politici. Și, în continuare a acestei întrebări, am văzut foarte mulți oameni, catalogați drept mercenari, care au influențat și, de asemenea, au incitat la o revoltă, inclusiv aici, în Capitală.
Președintele Ilie Bolojan: Cred că avem o decizie a Curții Constituționale pe care nu putem decât să o respectăm, pentru că, altfel, nu mai există niciun fel de ordine într-un stat. În condiții, sigur, ideale, este bine ca oricine dorește să candideze, să poată candida, în așa fel încât cetățenii să poată să aleagă pe cine doresc. Mai avem, înțeleg, o zi de depunere a candidaturilor. Sper că toți cei care doresc să candideze, și respectă toate condițiile, își vor depune candidatura în așa fel încât, în următoarele două luni de zile, organizând corect, transparent, alegerile, să avem dezbateri politice, să avem prezentări de programe, în așa fel încât românii să poată să-și aleagă liber Președintele și să avem un nou început din luna mai.
Jurnalist: Președintele Poloniei a evocat ieri posibilitatea ca Administrația de la Casa Albă să transfere arme nucleare americane și să le instaleze pe teritoriul Poloniei, ca măsură de descurajare împotriva unei eventuale agresiuni rusești. Aș vrea să vă întreb dacă, în calitate de șef al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, luați în calcul acest scenariu, ca și România să ceară Administrației americane să instaleze pe teritoriul României arme nucleare, având în vedere Parteneriatul Strategic cu Statele Unite și, evident, nevoia de securitate a României în Flancul Estic al NATO, dacă concret veți cere acest lucru.
Președintele Ilie Bolojan: Cred că pentru fiecare țară este importantă securitatea și siguranța ei. Ceea ce s-a făcut din acest punct de vedere în acești ani în România consider că este un lucru bun, și faptul că avem NATO deasupra noastră, că avem bazele militare ale Aliaților, americani și europeni, în țara noastră, sunt condiții care ne asigură o protecție și asigură o pace în România. În ceea ce privește strategii care să ducă la consolidarea apărării țării noastre, cred că orice fel de formulă prin care acest Flanc de Est al NATO este consolidat este un lucru bun, dar, cel puțin în situația de astăzi, cred că ceea ce avem în momentul de față, prezență militară, planuri de apărare NATO, sunt suficiente în momentul de față.
Jurnalist: Spuneați înainte de a ajunge în această poziție că Președintele ar trebui să explice mai bine decizia care s-a luat cu privire la alegeri. Ați ajuns aici și spuneați că nu mai este nimic de explicat, spuneați asta recent. Până acum însă, din partea Administrației Prezidențiale nu ni s-a spus clar cu subiect și predicat care a fost actorul statal care a încercat să intervină în alegerile din țara noastră. Inițial, evident, toate suspiciunile s-au îndreptat înspre un stat agresor, însă, după declarațiile venite din partea Administrației Trump s-au ridicat mai multe semne de întrebare. Voiam să vă întreb dacă și această informație se înscrie în rândul celor care sunt clasificate și nu pot fi făcute publice.
Președintele Ilie Bolojan: Cred că fiecare instituție care ia decizii care au un impact social, în afară de a le anunța, trebuie să le explice cât mai bine, trebuie să le argumenteze, trebuie să traducă, pe cât posibil, acele argumente într-un limbaj pe înțelesul oamenilor, așa cum un Consiliu Legislativ face acest lucru, de exemplu, în cazul legilor. Și deci, cu cât Curtea Constituțională, în acest caz, sau autoritățile care au responsabilități în acest domeniu explică mai bine lucrurile, cu atât nu explică alții ceea ce poate fi apoi deturnat. Dar sunt adeptul că orice fel de decizie trebuie argumentată și explicată în așa fel încât, cu cât este mai bine înțeleasă, cu atât încrederea oamenilor că este o decizie corectă și justă crește mai mult. Altfel, dezinformările au efecte neplăcute.
Jurnalist: Săptămâna viitoare are în loc unul dintre cele mai importante Consilii Europene, pentru România în special, pentru că se discută despre Cartea Alba a Securității Europene. Vreau să știu dacă ați discutat deja cu premierul Marcel Ciolacu pe planul cu care va merge România săptămâna viitoare, adică dumneavoastră la Bruxelles, și cât avem de gând să obținem din cele 150 de miliarde de euro puse la dispoziție pentru industria europeană de Apărare. Cât își dorește România să obțină? Dacă e pregătită? Ați făcut un plan pentru asta?
Președintele Ilie Bolojan: Așa este o chestiune de principiu ca atunci când urmează o ședință a unui Consiliu European în care temele de pe ordinea de zi angajează România pe termen lung sau țin în principal de componenta guvernamentală, pentru că Consiliul European de săptămâna viitoare are atât teme de Apărare, dar și teme care țin de partea economică, partea de competitivitate, de exemplu, partea de preț a energiei, diferite aspecte de genul acesta, este obligatorie o consultare între Președinție și Guvern, în așa fel încât țara noastră să aibă poziții convergente, iar dacă reprezentantul țării noastre, în cazul de față Președintele României, își asumă niște răspunderi, acele lucruri să fie apoi puse în practică de către Guvern, pentru că e o problemă nu de credibilitatea unei persoane, ci pur și simplu de credibilitatea țării noastre.
Și asta am făcut în această perioadă. Și săptămâna viitoare, luni, avem fixată o întâlnire de consultare, în așa fel încât să ne punem de acord pe aceste probleme. În ceea ce privește sumele legate de partea de consolidare a Apărării europene, aici lucrurile urmează să fie tranșate în perioada următoare. Anticipez că ar putea fi două categorii de fonduri, cele care sunt gestionate de fiecare țară în parte pentru a-și întări, să spunem, structura de Apărare, pentru proiecte care țin de buna funcționare a Armatei, și a doua componentă, cele care trebuie gestionate integrat, care înseamnă capabilități de tip european, deci de tip mare, unde se vor lua deciziile în perioada următoare vizavi de moduri de abordare. Este evident că aici e vorba de tehnologii complicate care au fost asigurate până în momentul de față, în principal, de Statele Unite ale Americii, și deciziile trebuie luate la nivelul NATO, și vom primi cel puțin mai multe date și vom putea comunica pe această temă în lunile următoare până la Summitul care va avea loc în luna iunie.
Jurnalist: Spuneați ieri într-un interviu că „în momentul de față, da, în România există o democrație, dar, dacă ajungem la anulare a alegerilor, înseamnă că este și o problemă”. Aș vrea să ne uităm puțin la serviciile secrete, pentru că de aici au ieșit principalele informații legate de acele interferențe care au dus la anularea alegerilor prezidențiale. Avem SRI, un serviciu care nu are un președinte, un director plin de mai bine de un an de zile. Avem SIE, care Gabriel Vlase era plecat din țară în momentul în care România se afla în maximă tensiune. Acum sunteți cel care coordonează CSAT. Veți cere șefilor serviciilor secrete să comunice mai bine, să iasă în conferințe de presă, să explice ce s-a întâmplat în decembrie? Și, de asemenea, e nevoie de reguli mai clare pentru depunerea de candidaturi?
Președintele Ilie Bolojan: Serviciile de informații sunt o componentă fundamentală în fiecare țară. Comunicarea lor poate fi făcută într-un format public în mod evident mai bine decât s-a făcut până acum, dar niciodată un serviciu de informații nu va fi ca o instituție de tip administrativ, pentru că are un anumit specific și nu trebuie să ne ascundem de acest lucru. Dar, cu cât și aceste servicii comunică mai bine și explică mai bine lucrurile, cu atât cred că este mai bine. În ceea ce privește ce se va întâmpla în perioada următoare, am mai dat un răspuns. Cred că după alegerea Președintelui, în urma alegerilor din luna mai, vor fi create toate condițiile pentru ca și la Serviciul Român de Informații, pe baza propunerii care va veni, Parlamentul României se poată să dea un vot pe această temă.
Jurnalist: Și reguli mai dure pentru a-ți depune candidatura la prezidențiale sau în general?
Președintele Ilie Bolojan: Din punctul meu de vedere, cu cât sunt clarificate toate aspectele care țin la validarea unor candidaturi, de modul în care se reglează aceste lucruri în viitor, cu atât, din nou, este mai bine, pentru că nu pot apărea discuții legate de aceste aspecte care să fie fără fundament.
Jurnalist: Fostul ambasador american Adrian Zuckerman avertiza public într-un interviu recent că influențele rusești și chineze afectează securitatea, economia și democrația României, vulnerabilizând relația țării noastre cu SUA și cu NATO. Mai exact, se referea dumnealui la problema bazei Mihail Kogălniceanu, care va fi extinsă cu o companie cu legături directe cu un oligarh rus sancționat. În ceea ce privește problema Chinei, semnala dumnealui că în CSAT condus de fostul Președinte, domnul Iohannis, a luat o decizie greșită în august 2023 în ceea ce privește accesul Chinei la infrastructura critică. Mai exact, deși Huawei și ZTE au fost interzise din infrastructura 5G, a fost acordată o derogare specială companiei chineze Lenovo pentru a participa la dezvoltarea rețelei, ignorându-se riscurile grave de securitate. De asemenea, mai semnala dumnealui problema camerelor de supraveghere fabricate de Hikvision, care ar fi în multe instituții sensibile ale statului român, inclusiv în clădirea Administrației Prezidențiale. Aș vrea să vă întreb, domnule Președinte, dacă Administrația Prezidențială este preocupată de subiectul acesta ridicat de fostul ambasador al SUA și dacă intenționați să puneți aceste subiecte pe agenda CSAT?
Președintele Ilie Bolojan: În condițiile în care specialiștii noștri care au atribuțiile de a supraveghea ca serviciile noastre să fie sigure, și să nu aibă interferențe și să fie agresate, vor considera că este necesar ca aceste subiecte să fie discutate într-o ședință a CSAT, vă asigur că voi da curs acestor solicitări, dar nu pot să fac comentarii tehnice legate de aceste aspecte. Și cred că trebuie să facem tot ceea ce ține de noi ca, atunci când construim baze militare, când achiziționăm infrastructură militară în general, dar asta fac colegii noștri din instituțiile militare și în cele de informații, să ne asigurăm că ceea ce achiziționăm este o chestiune care e sigură pentru noi și sigur este în concordanță cu standardele NATO.
Jurnalist: Domnule Președinte, având în vedere declarația pe care ați făcut-o aseară, cât de gravă este situația economică a țării, în contextul în care ați făcut trimitere la mandatul Guvernului Boc, moment în care, știm foarte bine, ne amintim, au fost tăiate pensii și salarii.
Președintele Ilie Bolojan: Nu trebuie înțeles că suntem într-o situație gravă, dar cred că trebuie să recunoaștem că suntem într-o situație dificilă, în sensul în care avem deficite bugetare foarte mari, deci consumăm de mulți ani mai mult decât ne putem permite. În condițiile în care ar apărea o recesiune economică, este evident că am fi în situația în care, pe fondul scăderii veniturilor, am ajunge să nu mai putem funcționa, deci să ne apropiem de o situație așa cum a fost cea pe care am evocat-o. Dar cred că oamenii politici raționali sunt conștienți de ceea ce au de făcut, și am punctat, și subliniez încă o dată, avem nevoie de o stabilitate politică și de o bună guvernare care să mențină controlul deficitelor să reducă cheltuielile statului, să accesăm fondurile europene care ne sunt la dispoziție, pentru că accesarea acestor fonduri și menținerea controlului deficitelor, în afară de faptul că asigură creștere economică, ne mențin și în situația în care ratingul țării noastre este de natură a da încredere investitorilor, creditorilor noștri, dar și companiilor care operează în România.
De asemenea, o stabilitate politică în general și o pace socială sunt condiții general valabile pentru a merge mai departe și nu vom putea evita o reformă a statului, pentru că, fără o reformă a statului, doar vom menține deficitele, dar noi avem și așa trebuie să facem – nu pentru că ne impune Uniunea Europeană, ci pentru că asta este comportamentul rațional – trebuie să ne reducem cheltuielile, să ne creștem veniturile și să ducem bani în investiții pentru a crea condiții mai bune pentru români.
Putem face asta în două moduri. Programat, etapizat – asta este varianta bună, exact cum un cetățean se duce la medic și dacă, constată că are probleme de sănătate, se tratează la timp, sau putem să amânăm lucrurile, să credem că ele se vor rezolva de la sine – nu se vor rezolva – și atunci când va apărea o problemă de tipul unei recesiuni economice pe care o vedem că apare, vom fi în situația să acționăm ca în urgență și întotdeauna când acționezi cu spatele la zid, costurile sunt mai mari, problemele sunt mai mari, și e bine să evităm această situație.
Jurnalist: În ultimele ore au apărut informații despre un posibil proiect al Comisiei Europene, care ar urma să propună achiziții comune de armament din partea statelor membre. Care ar fi poziția României pentru astfel de inițiativă? Și dacă veți convoca în zilele următoare un CSAT pentru a discuta despre o astfel de idee.
Președintele Ilie Bolojan: Am răspuns parțial această întrebare la una din colegele dumneavoastră. Deci a doua componente de achiziții vor fi cele comune și noi știind că în Apărare sunt infrastructuri mari de tip comun, vom accepta această ipoteză pentru că e o chestiune logică, e o chestiune normală. Sunt infrastructuri de tip supraveghere aeriană, sateliți, care nu pot fi gestionați de o singură țară. Deci vor fi achiziții comune, va fi o infrastructură comună, și ne vom regla cu partenerii din NATO pe aceste componente.
Jurnalist: Potrivit legislației în vigoare, până pe 10 mai ar trebui să numiți un nou judecător la CCR. În momentul de față aveți o listă scurtă cu potențiale nume și o a doua întrebare conexată cu aceasta. De unde ar trebui să provină acea persoană? Din mediul academic, să fie un fost magistrat sau ați fi dispus să numiți și pe cineva care are carnet de membru de partid?
Președintele Ilie Bolojan: Nu am discutat despre această problemă, nu există în momentul de față o listă scurtă. În perioada următoare, pe măsură ce ne apropiem de data pe care ați evocat-o, voi lua o decizie pe care o voi anunța.
Jurnalist: Aseară declarați că un Guvern cu USR ar consolida majoritatea. Într-o situație în care ar fi vorba de un nou Guvern, ați accepta poziția de premier?
Președintele Ilie Bolojan: Am spus că, pentru a face reforme, pentru a guverna bine, ai nevoie de majorități stabile. Asta este valabil și la nivelul unei țări, dar și la nivelul unei autorități locale, a unui Consiliu Județean sau Municipal. Cred în asta, pentru că vedeți și dumneavoastră ce înseamnă să ai garanția că un proiect de lege, un proiect de ordonanță, trece fără modificări substanțiale care îi deturnează sensul. Asta a fost logica acestui răspuns.
În ceea ce privește tot felul de propuneri, vă rog să vă aduceți aminte de anul trecut. Existau și atunci propuneri de premier de campanie, dacă vă aduceți aminte. Dar cred că suntem niște oameni raționali. Premierii sunt rezultatul unor majorități parlamentare. Noi avem o majoritate parlamentară, și cred că tot ce veți auzi în această perioadă vor fi doar speculații pe care un candidat sau altul poate să le facă vizavi de a se poziționa în competiția prezidențială. Cred că trebuie să tratăm acest aspect cu rezerve, știind mecanismele parlamentare pe care le avem și configurația Parlamentului.
Dar cred că pe orice post de decizie, cu cât sunt oameni mai buni, mai bine calificați, cu atât capacitatea de a guverna bine este mai mare. Și asta trebuie să urmărim, nu neapărat o persoană, ci cât mai mulți oameni pregătiți, oameni calificați, echipe puternice, pentru că schimbările, și buna guvernare, și proiectele sunt rezultate de echipă, întotdeauna.
Jurnalist: Domnule Președinte, ați vorbit astăzi despre transparență și despre felul în care Administrația Prezidențială vrea să redea încrederea cetățenilor. Pe de altă parte, în alte rânduri ați vorbit și despre limitările unui mandat de Președinte interimar. Aș vrea să vă întreb care vreți dumneavoastră să fie moștenirea scurtului dumneavoastră mandat.
Președintele Ilie Bolojan: Am răspuns la această chestiune, sunt lucruri care țin de instituție sau de cel care ocupă această funcție. În ceea ce m-ar privi pe mine, aș vrea ca, atunci când nu mai sunt pe o funcție publică, să pot circula pe stradă, să mă uit în ochii oamenilor, să am conștiința că am făcut ceea ce a depins de mine ca să las lucrurile într-o situație mai bună decât le-am găsit. Iar în ceea ce privește această instituție, mi-aș dori să fim percepuți de români că este o instituție care respectă pe toți românii, indiferent de opțiunile politice, o instituție în serviciul țării noastre, care reprezintă cu demnitate România în străinătate, o instituție transparentă, o instituție care își înțelege rolul, și anume că, pentru a face ceva, trebuie să colaborezi cu celelalte instituții, pentru că, altfel, conflicte și poziționări putem genera tot timpul, și uneori poate au fost generate poate motivat, dar rezultate nu au fost în acea perioadă. Cred că cea mai bună formulă este o colaborare, pentru că doar dintr-o muncă de echipă poți să vezi rezultate. Și asta încerc să fac în această scurtă perioadă.
Jurnalist: Considerați că România ar putea fi afectată de taxele vamale impuse de către Statele Unite ale Americii anumitor produse venite din Uniunea Europeană? Și dacă țara noastră are soluții pentru această situație. Și aș vrea să vă mai întreb dacă se poate vorbi despre un război al taxelor vamale între Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană.
Președintele Ilie Bolojan: Orice taxă vamală, în mod evident, generează o scumpire a unor produse care se importă pe o anumită piață. Dacă o astfel de taxă este urmată de taxe în reciprocitate, cu siguranță sunt niște efecte – scăderea volumului comerțului, scăderea volumului de capitaluri, de mărfuri în general și, în mod evident, va exista cel puțin într-o primă fază o afectare. În ce măsură aceste taxe vor afecta economia românească, vom analiza în perioada următoare, pentru că sunt niște produse, să spun, de nișă, care pot fi folosite în industria auto, și economia noastră este legată, totuși, într-o componentă importantă de industria auto europeană, și colegii de la ministere evaluează, în perioada următoare, acest posibil impact.
Jurnalist: Domnule Președinte, aș vrea să vă întreb cum vedeți nominalizarea Președintelui american Donald Trump la Premiul Nobel pentru Pace, nominalizare făcută de Școala Națională de Studii Politice și Administrative. Dacă v-a consultat domnul rector și dacă această nominalizare afectează în vreun fel relațiile internaționale.
Președintele Ilie Bolojan: Nu cred că o astfel de nominalizare afectează relațiile internaționale. Nu am fost consultat și este o decizie a lor, nu comentez.
Jurnalist: O scurtă completare: personal sunteți de acord cu această nominalizare?
Președintele Ilie Bolojan: Eu cred că, dacă se ajunge efectiv la o pace în Ucraina, dacă se ajunge într-o situație în care nu doar se încetează focul, ci se găsește o formulă pentru o pace stabilă, atunci cu siguranță ar fi o mare realizare și un mare merit care poate să ducă la acordarea unui astfel de premiu.
Jurnalist: SUA vorbește despre o pace aproape cu orice preț. Uniunea Europeană are un plan de reînarmare și a fost invocat din nou în spațiul public acea idee a unei armate europene. Dumneavoastră cum vedeți ideea aceasta, și dacă ne puteți detalia câteva dintre investițiile pe care le va face strict România în acest plan de reînarmare?
Președintele Ilie Bolojan: În momentul de față, suntem într-o structură a NATO care funcționează. Există toate asigurările și toate planurile NATO care sunt în derulare continuă. Deci nu există nici un fel de semnal legat de faptul că ar fi în situația în care să avem o structură de forță europeană paralelă cu NATO. Dar nu e niciun fel de secret, a fost o discuție publică și o chestiune care eu cred că este pertinentă, ca țările europene să-și asume o parte mult mai mare din costul apărării Europei. Poate pot fi, să spunem, două apărări. Una pe care noi ne-o dorim și care este cea mai sigură, pentru că este verificată, și anume întreaga structură a NATO rămâne în această formulă, în care Statele Unite, care de peste 75 de ani asigură împreună cu țările europene pacea acestei zone din lume, să funcționeze tot așa cum a funcționat, dar, sigur, cu o componentă de finanțare mai mare din partea europeană, sau o a doua ipoteză, pe care dumneavoastră ați pus în evidență, ca nu doar pe partea financiară, dar și pe partea de implicare, țările europene să-și asigure o răspundere mai mare. Aceste lucruri vor fi tranșate foarte probabil până în luna iunie.
Jurnalist: „Turul 2 înapoi” e deviza candidaților suveraniști. Aceștia lasă să se înțeleagă că unica lor misiune e declanșarea unui referendum pentru reluarea bătăliei dintre Elena Lasconi și Călin Georgescu. Se vorbește deci despre un referendum. Având în vedere că, în calitatea de șef interimar al statului, aveți cunoștință de aceste atribuții, la ce se referă ei? Ce ar putea face? Pentru că este o situație cu care nu ne-am mai întâlnit până acum.
Președintele Ilie Bolojan: Cred că, așa cum am răspuns mai înainte, declarațiile din această perioadă trebuie să le luați ca declarații de tip politic, care înseamnă mobilizare de electorat, care înseamnă poziționări. Dar știți că un referendum în orice problemă nu se face de pe zi pe alta și în orice condiții. Sunt foarte rezervat că o astfel de propunere ar putea fi fezabilă, având în vedere deciziile Curții Constituționale și ceea ce s-a întâmplat în această perioadă. Cred că sunt poziționări de tip precampanie sau campanie electorală.
Jurnalist: Dacă-mi permiteți două întrebări scurte. Ați spus că urmează să convocați un CSAT și ați mai declarat la conferința de presă precedentă că ați cerut informații instituțiilor din domeniul Securității Naționale cu privire la ceea ce s-a întâmplat înainte de anularea alegerilor. Atunci ați menționat o singură instituție că v-a trimis date suplimentare. Vă întreb dacă ați hotărât data convocării CSAT și dacă ați primit noi informații de la instituții.
Președintele Ilie Bolojan: Din discuția pe care am avut-o cu colegii care gestionează această problemă, CSAT va fi foarte probabil convocat în ultima săptămână din luna martie și, cu câteva zile înainte de ședință, veți avea ordinea de zi și veți putea vedea dacă pe ordinea de zi sunt și acest tip de subiecte. În principal sunt chestiuni care țin de partea militară și pe partea de apărare.
Jurnalist: Și a doua întrebare, un nou detașament de militari români a plecat la misiunea EUFOR ALTHEA, care este un contingent din rezervă. Ce ne puteți spune despre această misiune și despre situația de acolo raportat la România?
Președintele Ilie Bolojan: Am fost informat că, pe fondul creșterii tensiunilor în zonă, fiind în rezervă echipele noastre, există posibilitatea să detașăm suplimentar militari în zona respectivă, și înțeleg că această chestiune se va decide în perioada următoare. Sunt niște înlocuiri normale. Sper să nu degenereze lucrurile, în așa fel încât să folosim doar efectivele pe care le avem în teren, dar este o misiune de menținere a păcii în care țara noastră și-a asumat într-adevăr o responsabilitate importantă. Aproape jumătate din trupele care mențin pacea sunt asigurate de țara noastră.
Jurnalist: Coaliția PSD-PNL-UDMR-USR pe care o susțineți o să lase, din păcate, electoratul fără o alternativă în cazul unui vot de nemulțumire. Asta înseamnă că în viitor am putea avea o rotație între o viziune euroatlantică și una suveranistă. Cum comentați?
Președintele Ilie Bolojan: Cred că cetățenii României vor avea posibilitatea, din cei care candidează, să voteze așa cum vor crede de cuviință. Eu personal cred într-un viitor al României euroatlantic, într-o țară stabilă, o țară care își creează condiții de dezvoltare și face lucrurile mult mai bine decât le-a făcute.
Jurnalist: Am două întrebări pentru dumneavoastră. În primul rând, felicitări pentru decizia pe care ați luat-o. Nu am reținut dacă pensionarii și copiii vor avea intrarea gratuită în a vizita Palatului Cotroceni.
Președintele Ilie Bolojan: Tot accesul în parc, în curte, în biserică este gratuit, și accesul în Muzeu și în Palatul Cotroceni se face după regulile de la muzee. Cred că e o reducere de 75% conform prevederilor legale. Dar nu vă pot… e o reducere substanțială.
Jurnalist: Într-o conferință anterioară, dumneavoastră, ați spus că doriți ca, într-adevăr, în România să fie alegeri transparente. Cred că ar trebui să vedem, ca societate și clasă politică, să vedem exact de la primul pas pentru competiție, și anume strângerea de semnături și valabilitatea acestora. Este pentru prima dată în România când, anul trecut, am solicitat imediat după validarea candidaților, verificarea semnăturilor, cu participarea societății civile. Nu s-a întâmplat acest lucru. Toate cele patru instituții care au răspuns, și aici mă refer la Președinția României, AEP, Biroul Electoral Central, Avocatul Poporului, except competențelor lor. Care ar fi competența, în condițiile în care Președintele României este garantul și mediatorul între societate și autorități? Pentru transparență.
Președintele Ilie Bolojan: Nu știu exact la ce vă referiți, dar cred că Biroul Electoral Central și birourile electorale în general au competența de a vedea dacă sunt respectate condițiile, iar una din condițiile de bază este să ai numărul minim de semnături de susținere. Se verifică această situație, nu văd o problemă deosebită.
Jurnalist: Nu avem transparență în acest sens. Tocmai de aceea am adresat această solicitare.
Președintele Ilie Bolojan: Pot fi, cum să vă spun, dacă există poate o semnătură, două în plus peste baremul minim, ar putea să fie niște discuții de genul acesta, dar, dacă candidații vin cu semnături care depășesc cu mult numărul minim stabilit prin lege, sigur, în afară de verificările care le face Biroul Electoral Central sau birourile electorale, nu văd ce probleme ar putea să fie pe această chestiune la modul cinstit.
Jurnalist: Am vrut să vă întreb, în condițiile în care, atunci când ați venit aici Președinte interimar, ați vorbit despre transparența cu care vor fi organizate alegerile de anul acesta. Ca măsură de precauție, am putea vedea, până la urmă, suspendarea funcționării aplicației TikTok în România pe perioada alegerilor, pentru că, iată, în mediul online au continuat dezinformările sub o formă sau alta.
Președintele Ilie Bolojan: Personal, cred că n-ar trebui să ajungem într-o asemenea situație, și toate rețelele să funcționeze. Ceea ce însă cred că este corect este ca, atunci când apare o dezinformare care este evidentă, o știre care nu are niciun fel de suport sau aspecte de campanii electorale care nu sunt marcate, autoritățile care au în responsabilitate supravegherea derulării corecte a campaniei electorale să poată să ia decizii imediate și să fie puse în practică, dar exclusiv pentru acele aspecte și în niciun caz să se ajungă la o astfel de măsură radicală.
Vă mulțumesc foarte mult și îi rog pe colegii mei care așteaptă să vă arate ce se va putea vedea de săptămână viitoare, de vineri, la Palatul Cotroceni.
Vă mulțumesc foarte mult!
