Zilele trecute s-a terminat procesul intentat unui fost polițist american pentru uciderea unui concetățean de-al său, de culoare, pe numele lui George Floyd. La mai puțin de-un an de la comiterea faptei, inculpatul a fost declarat vinovat și va primi o pedeapsă de minim 10 ani de închisoare. Verdictul a fost primit cu sentimente mai degrabă pozitive de cea mai mare parte a lumii civilizate, care a fost scandalizată în luna mai a anului trecut de cele întâmplate în orașul american Minneapolis și în alte locuri de prin Statele Unite, acolo unde cu greu trece o zi în care să nu se afle de un cetățean de culoare care-a fost ucis de poliție.
La noi, subiectul nu a făcut prea multe valuri, eram și suntem și-acum prea departe de acele frământări cu conotații rasiale. Dar România nu este o țară în care abuzurile forțelor de ordine să fie o raritate, dacă ne amintim doar de 10 august 2018. Așa că o situație similară celei din Statele Unite, întâmplată pe la mijlocul lunii aprilie, în care un cetățean a decedat în urma intervenției forțelor de ordine din Pitești, nu a fost chiar de natură să surprindă profund opinia publică de pe la noi.
Povestea este dureros de simplă: Un cetățean în vârstă de 63 de ani, aflat sub influența băuturilor alcoolice, refuză să plece de pe o terasă unde izbucnise un incendiu. Mai mulți polițiști încearcă să-l imobilizeze, îl trântesc la pământ și îi pun piciorul pe gât și torace. Omului i se face rău și moare până să ajungă ambulanța. Ulterior, medicul legist confirmă decesul prin asfixie mecanică, aceeași cauză a morții ca și în mult mai mediatizatul caz de peste Ocean. În scurt timp, doi polițiști sunt reținuți și trimiși în judecată pentru ucidere din culpă, încadrare devenită ulterior lovituri cauzatoare de moarte.
În procesul pentru menținerea arestului preventiv unul dintre cei doi polițiști se plânge că victima l-ar fi înjurat și i-ar fi amenințat colegul, ca motivare a gestului prin care viața unui om a fost curmată.
În timpul acesta, opinia publică nu pare să considere că există un caz George Floyd de România. Nu vezi decât rare luări de poziție, iar presa, îndeosebi cea locală, se mulțumește cu relatări seci ale faptelor. Iar singurii care ies în stradă sunt sindicaliștii din poliție, care reclamă faptul că nu sunt antrenați pentru asemenea intervenții, de parcă victimele ar fi ei, nu cel care a plătit cu viața pentru că băuse prea mult în locul nepotrivit la momentul nepotrivit.
Nu știu ce urmare va avea cazul din punct de vedere juridic, cel mai probabil cei vinovați vor pleca din poliție pe ușa din dos fără a face altă închisoare decât cea preventivă. Dar tare mi-aș dori să văd o dezbatere mai aprinsă pe tema deceselor întâmplate ca urmare a intervenției forțelor de ordine, dezbatere pe care alte state civilizate au început-o mai de multă vreme și pe care sunt încă departe de a o încheia. Iar pandemia asta, în care polițiștii sunt parcă tentați și mai mult să intervină în forță (și dau aici doar un singur exemplu, al poliției călare bruxelleze care-a șarjat efectiv un grup de tineri care protestau într-un parc), face o astfel de dezbatere și mai urgentă. Pentru ca poliția de la noi să-și respecte și pe mai departe deviza „Siguranță și încredere“.
