Card sau cash? Limitarea plăților făcute de către persoane fizice către firme la doar 5.000 de lei pe zi a stârnit îngrijorarea multor români, și chiar a unor economiști. S-a vorbit despre pierderea libertății, despre intervenția statului în intimitatea persoanei, dar și despre faptul că încă sunt mulți români care nu se descurcă să plătească cu cardul. Și despre comisioanele băncilor, potrivit PRESShub.
AUR a încercat să acapareze tema și a propus chiar un referendum prin care să se includă în Constituție dreptul de a plăti în numerar.
Dincolo de încercările politice ale unora sau altora, dezbaterea cash sau card este legitimă, pentru că orice limitare, mai ales când guvernul este pe ultimele locuri la încredere, este privită cu reticență și chiar cu teamă.
Ciolacu vorbește de combaterea evaziunii fiscale
Plățile în numerar pe care persoanele fizice le pot face către companii sau PFA-uri vor fi limitate la 5.000 de lei, de la 1 ianuarie 2024, apoi la 2.500 de lei, de la 1 ianuarie 2025. Limitarea a fost inclusă în pachetul de măsuri fiscal-bugetare pentru care guvernul Ciolacu și-a asumat răspunderea în Parlament și care a fost declarat constituțional de către CCR, miercuri.
Marcel Ciolacu spune că măsura are ca scop combaterea evaziunilor fiscale. Premierul a menționat că nu-și propune să elimine numerarul, dar România este țara cu cea mai mare evaziune fiscală din Uniunea Europeană, în valoare totală de 160 de miliarde de lei, adică 10% din PIB.
„Dacă bugetul statului ar avea măcar 10% din aceşti 160 de miliarde, respectiv 1% din PIB – 16 miliarde – ţin să spun că aş dormi foarte relaxat. Şi cred că şi domnul Boloş ar dormi foarte relaxat.
Deci, este evident că undeva trebuie să intervenim. Dar a duce lucrurile într-o extremă că cineva interzice folosirea cash…
Are cineva 5.000 de lei la el acum? Eu nu am. Ca să cheltui într-un singur loc 5.000 de lei este o nenorocire. Tu poţi să cheltui în zece locuri de 5.000 de lei.
Deci, 50.000 de lei poţi să cheltui de la un colţ al străzii până la celălalt colţ al străzii. (…) Nu mă aveţi client în acest joc. Un joc ipocrit, speculat de anumiţi politicieni, care nu are nicio treabă cu adevărul. Acesta este adevărul concret”, a replicat prim-ministrul celor care și-au arătat nemulțumirea față de propunerea sa.
Marcel Boloş, ministrul Finanţelor, a insistat, de asemenea, că plățile în numerar sunt principala sursă a evaziunii fiscale.
Ce spun economiștii: Nu înseamnă că dispare evaziunea fiscală
Plata cu bani în numerar poate să stimuleze evaziunea fiscală, dar limitarea acestora nu înseamnă că problema economiei gri sau la negru va fi rezolvată, a explicat, pentru PRESShub, Adrian Bența, analist economic.
„Plățile cash, în general, favorizează evaziunea fiscală, pentru că nu sunt urmăribile. Firmele care vând către persoane fizice au posibilitatea să nu emită factură, dacă clientul acceptă.
Dacă discutăm de operatorii economici, aici se îngreunează situația ridicărilor de numerar din bănci sub formă de dividente, sume mari care apoi să fie utilizate ca diferențe de salariu date în plic.
În rest, unele activități vor fi îngreunate, altele mai puțin îngreunate. Depinde de disciplina financiară a societății.
Sunt societăți în România care au interzis total plățile în numerar, fac deja doar plăți prin transfer bancar. Aceasta este una dintre metodele de combatere. Nu înseamnă că de mâine dispare evaziunea fiscală”, a menționat Adrian Bența.
Continuare în PRESShub!
