Acasă Reportaje/Analize Muzeul Județean Argeș, restaurat cu fonduri europene. Clădirea este monument istoric construit...

Muzeul Județean Argeș, restaurat cu fonduri europene. Clădirea este monument istoric construit în secolul al XIX-lea

68
0

Clădirea Muzeului Județean Argeș, monument istoric de categorie A, este restaurată cu fonduri de coeziune. Startul lucrărilor ce vizează consolidarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural al instituției a României a fost dat pe 8 iulie.

Cu toate că activitatea în domeniul muzeografiei are rădăcini vechi în județul Argeș (încă de la jumătatea secolului al XIX-lea), abia în anul 1970 Muzeul Județean Argeș a primit și spații corespunzătoare de expunere: clădirea fostului Palat al Prefecturii de Argeș, monument istoric, construit între 1898 și 1899 (ca sediu pentru Prefectura Judeţului Argeş), în stil eclectic, după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, pe locul fostului Schit Buliga.

În această clădire, Muzeul Judeţean Argeş a deschis la etaj, în 1974, expoziţia Secţiei de Istorie şi în 1977, la parter, expoziţia de bază a secţiei de Ştiinţele Naturii, cele două secții de bază ale insituției.

Sunt doar începuturile acestui muzeu care, la câteva decenii de când a atras atenţia întregii comunităţi culturale şi ştiinţifice a României, beneficiază de un proiect mult așteptat: “Restaurarea Muzeului Judeţean Argeş – consolidarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural”, proiect finanțat în cadrul Programului Operaţional Regional 2014 – 2020, Axa Prioritară 5 – Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural.

Valoarea totală a investiției este de 19.111.698,45 lei cu T.V.A., din care proiectarea și asistența tehnică se rică la 649.395,52 lei, iar execuția lucrărilor însumează 18.462.302,93 lei.

”Deși clădirea a rezistat în timp, în prezent aceasta necesită lucrări serioase de consolidare și restaurare. Ne bucurăm că am reușit să implementăm acest proiect și să ajungem în faza de execuție a lucrărilor. O să mai trecem pe aici și o să urmărim îndeaproape realizarea investiției. Echipei de constructori îi transmit să ne vedem sănătoși și să aveți puterea să duceți la bun sfârșit acest proiect.”, a declarat Ion Mînzînă, președintele C.J. Argeș, pe 8 iulie, la momentul începerii lucrărilor.

De precizat că semnarea contractul de finanţare pentru acest proiect s-a făcut încă din ianuarie 2018.

“Prin reabilitarea, consolidarea și conservarea Muzeului Județean Argeș se urmărește îmbunătățirea obiectivului turistic – monument istoric de categoria A. Totodată, cu sprijinul financiar nerambursabil obținut prin acest proiect se dorește creșterea gradului de expunere a muzeului după finalizarea lucrărilor de intervenții, prin digitizarea acestuia, precum și creșterea numărului de turiști cu minim 1.350 de vizitatori”, preciza, în urmă cu trei ani, ADR Sud Muntenia, Organism Intermediar pentru Regio, cu responsabilităţi delegate pentru implementarea acestui program.

# Lucrările vor dura aproape doi ani

În cadrul proiectului sunt prevăzute mai multe lucrări complexe de realizare a consolidărilor structurale, de eliminare a igrasiei, de refacere a finisajelor deteriorate, de refacere a învelitorii din tablă, a instalaţiilor sanitare şi de încălzire, dar și lucrări de restaurare a subsolului, parterului, etajului, șarpantei şi învelitorii, precum și lucrări de conservare-restaurare a componentelor artistice, atât în ceea ce priveşte structura (ornamente), cât şi pentru pictură.

“Investiția presupune îmbunătăţirea infrastructurii Muzeului Judeţean Argeş, precum și creşterea gradului de expunere a sa după finalizarea lucrărilor de intervenţii, prin digitizarea acestuia.

Obiectivul general al proiectului constă în impulsionarea dezvoltării locale prin consolidarea, protejarea, valorificarea patrimoniului cultural al Muzeului Judeţean Argeş, monument istoric de categoria A.”, preczează directorul muzeului, prof. Cornel Popescu.

Contractul de proiectare, execuție lucrări și dotare a fost încheiat cu asocierea dintre SC RBG Ag Construct, SC Rocandra Activ și SC Polarh Design. Durata de execuție a lucrărilor este de 22 de luni (iulie 2021 – aprilie 2023), timp în care Muzeul Județean Argeș își așteaptă în continuare vizitatorii în corpul său nou, în care funcționează Expoziţia Flori de mină – Comorile adâncurilor, Galeria Naţională de Artă Naivă, Muzeul Sportului Argeşean “Campionii”, Lapidarium, Planetariul.

# „La vremea respectivă era un act de mare curaj să expui astfel de personaje”

Muzeul Județean Argeș a reușit să atragă atenția comunităţii culturale şi ştiinţifice a României încă din primii ani de funcționare în Palatul Administrativ.

Anul 1974, spre exemplu, când s-a redeschis aici expoziția de bază a Secției de istorie, cu prezentarea dezvoltării ascendente a societății omenești în zona dintre Olt și Dâmbovița, din cele mai vechi timpuri, e unul dintre repere.

“În această expoziție, vizitatorilor le era prezentat, printre alții, principele Carol I al României pe frontul de la Plevna, Ferdinand I pe frontul de la Mărășești, Regina Maria în calitate de soră de caritate vizitând răniții, Carol al II-lea și Mihai I, prezentarea unor mari oameni politici Brătianu, Mihalache, A. Călinescu. La vremea respectivă era un act de mare curaj să expui astfel de personaje într-o expoziție dedicată publicului larg, care să redea o notă de autenticitate a istoriei moderne și contemporane”, precizează, pentru PressHub, muzeograful Dana Stancu.

 # Primul muzeu din sud-estul Europei care aborda o temă ˮproscrisăˮ

Un alt moment important în istoria Muzeului Județean Argeș a fost inaugurarea, în august 1977, a expoziției de Ecologie și Protecția Mediului pe baze ecologice.

“Muzeul Județean Argeș devenea astfel primul muzeu din sud-estul Europei care aborda această temă într-o perioadă în care ecologia era ˮproscrisăˮ și scoasă din programa de învățământ la noi în țară”, mai precizează, pentru PressHub, Dana Stancu.

Printre cele mai interesante metode de expunere  în această expoziție erau dioramele care transpuneau în muzeu tabloul real al unei zone geografice cu viețuitoarele și vegetația care îl alcătuiesc, ilustrând astfel relațiile lor ecologice.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 5-1-600x450.jpg

„O expoziție de științele naturii fără diorame este o expoziție rece, moartă. Diorama însuflețește viețuitoarele și readuce o mică parte din zona geografică prezentată, cu condiția să fie realizată riguros din punct de vedere științific și foarte important, artistic”, mai spune, pentru PressHub, muzeograful Dana Stancu, nimeni alta decât fiica profesorului Radu Stancu, directorul de la acea vreme al instituției, vizionarul care a făcut din Muzeul Județean Argeș prima instituţie muzeală românească şi din sud-estul Europei ale cărei obiective şi resurse au fost dedicate răspândirii informaţiilor necesare conservării mediului.

Expoziţia permanentă a secţiei de Ştiinţele Naturii cu tema „Ocrotirea naturii pe baze ecologice” a fost confirmată ca o premieră de presa vremii din ţară şi din străinătate, dar şi de specialişti și a rămas una din cele mai remarcabile expoziţii şi în momentul de faţă.

Expoziţia permanentă a secţiei de Ştiinţele Naturii cu tema „Ocrotirea naturii pe baze ecologice” inaugurată în anul 1977 are trei secţiuni:

În prima secţiune, „Originea vieţii şi evoluţia vieţuitoarelor pe pământ”, vizitatorul ajunge sub o imagine fotografică ce reprezintă panorama bolţii cereşti de deasupra emisferei nordice în care, printre altele, se observă galaxia Calea Lactee, formaţiune care cuprinde cca. 100 de miliarde de stele printre care şi Soarele cu sistemul său de planete (sistemul solar). De asemenea, este prezentată evoluţia paleogeografică a scoarţei terestre, evoluţia vieţuitoarelor de pe Pământ, evoluţia primatelor precum şi dovezi ale evoluţiei vieţii.

În cea de-a doua secţiune, „Organizarea materiei vii şi relaţiile din cadrul ecosistemului”, sunt prezentate principiile generale de organizare a materiei vii, legăturile naturale care se stabilesc între diferite vieţuitoare şi relaţiile acestora cu mediul în care trăiesc. Sunt prezentate, prin intermediul dioramelor, câteva tipuri de ecosisteme naturale, începând cu balta, continuând cu silvostepa şi pădurea de amestec, ecosistemul alpin şi terminând cu peştera care este un ecosistem incomplet. În peştera realizată în cadrul muzeului sunt prezentate formaţiunile concreţionare, stalagmite perlate, draperii, domuri şi chiar formaţiuni stalactitice bizare.

În cea de-a treia secţiune, „Relaţia om – natură şi ocrotirea mediului înconjurător”, prezentarea este făcută în următoarea ordine: omul şi vegetaţia (cu accent pe relaţia om – ecosistem silvic), omul şi animalele, omul şi mediul înconjurător, istoricul ocrotirii naturii în România.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Reper Media în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania – Closer to Citizens”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Articolul precedentMihai Coteț: „Doar faptele vor putea să micșoreze distanța între ceea ce suntem acum și ceea ce am putea fi dacă vom alege un viitor pentru PNL Argeș, nu același trecut”
Articolul următorSpitalul Orășenesc Mioveni își crește cu fonduri europene capacitatea de gestionare a situației de urgență cauzată de criza COVID-19